Lumea mea se poarta gri

Rate this post

Cand sunt trista.

Lumea mea poarta gri…26 mai ora 16.20. Intru in sala de asteptare a medicului oftalmolog.. Inauntru alte 5 persoane. Era ora mea. Verific ceasul meu dupa ceasul din perete. Nu gresisem. Eram punctuala. Intreb dupa cine mai astept si patru din cele cinci capete se intoarsera spre mine imi confirma ca cel putin o ora voi sta pe banca inalta si incomoda ca sa astept sa mi se deschida usa.

Lumea mea poarta gri sunt trista.

16.30 Plictiseala, femeia tehnician al carei birou e in fata usii, rasfoieste o revista. Nimeni nu vorbeste. Intra o babuta ce cere ceva pentru sters ochelarii. I se da o carpita. Desi stiu ca nu face fata imi cumpar si eu una albastra.
16.35 Usa se deschide, dinauntru ies o doamna si cu fiul ei adolescent amandoi cu cate o reteta. Tehniciana isi prezinta amabila oferta de rame si lentile si lentile heliomate. Intra o babuta.
16.45 Iese babuta, intra domnul de langa mine. Doamna grasa din fata lui se ridica si pleaca bombanind ceva legat de ora si de programare. Apare un alt domn. Mama si fiul inca probeaza. Babuta in vernil isi asteapta randul cuminte. Imi suna telefonul.

Toti se uita la mine de parca as fi anuntat ca nu mai primeste pe nimeni.
16.55 Iese domnul ce statea langa mine. Intra o femeie ursuza de langa usa. Mama si fiul isi primesc total 750 lei.”Nu-i mult, doar lentilele mele sunt atat.” Urmeaza babuta care are rama ei.
17.00 Urmez eu, intreb femeia tehnician si mi se confirma. Astept.
17.15 Se deschide usa. Intru. Doctorita ii neschimbata imi zambeste larg si frumos.”Frumoaso, de cand nu ti-am vazut ochii” imi zice.”De cand au chiorat” ii raspund in gand.
Ma asez pe un scaun cu spatele la fereastra. Asistenta merge la perete si porneste un ecran cu cifre.Cu un bat mi le arata pe sarite. Cele mari le vad fara ezitare, cele mijlocii le intuiesc, cele mici le vad puncte. Doctorita ma priveste in tot timpul asta si imi acopera pe rand cate un ochi cu o paleta.
Bine. Isi ia o lanterna, imi spune sa privesc in fata si imi baga o lumina in ochiul cu probleme.
“Intr-adevar, vederea ochiului drept a scazut, prezinti palori retiniene fara mari modificari”
“Asta ce inseamna?” intreb iritata de urma luminii frecandu-mi ochiul sa o alung de tot.
“O imbatranire precoce a ochiului, datorita problemelor neurologice ce nu lasa muschii sa lucreze in favoarea ta. Ia sa vedem” Si scoate niste ochelari de scafandru, grei si gri la care potriveste mai multe lentile pentru ochiul drept in timp ce fac exercitiul cu cifre iar. Ii indeparteaza si apropie o masa cu niste aparate, care imi strang barbia si fruntea cat mai aproape de doua obiective. Unul luminos si neplacut. Altul ce-mi arata un balon zburand pe o pajiste.Cu imaginea asta ma intorc la ochelarii de scafandru si jocul cu cifre ca la scoala.
Dupa multe incercari imi spune.”Cu distanta ne-am lamurit, nu s-a modificat prea mult cilindrul, inseamna ca problema la apropiere.”Imi da o foaie si imi arata niste randuri schimband lentilele, pana la urma vad si ce-i foarte mic.”Asa, asta este, citeste-mi tot” Ascultatoare citesc despre lumina cea mai buna pentru citit.
“Iti fac o reteta si te rog sa vii dupa 6 luni, se poate sa prezinti si alte modificari bruste cu care trebuie sa tinem pasul. Nu ne speriem de acea paloare, e doar o imbatranire precoce, porti doar doua perechi de ochelari, pentru tine o placere. Nu-i asa frumoaso?”Asa o fi, dar tot nu m-am lamurit.Se grabeste. Afara mai sunt multi. Eu statusem deja 25 de minute
17.42 Ies, ii dau foaia femeii tehnician. Apoi ma razgandesc, o cer inapoi si plec.
O sa mai caut o parere si dupa aceea decid. Iutesc pasul pe cat pot in vreme ce lumea mi-e din ce in ce mai gri si mai ingusta.

sursa foto 



2 thoughts on “Lumea mea se poarta gri”

Lasă un răspuns


%d blogeri au apreciat: