Errare humanum est, sed perseverare diabolicum

In ziua in care buni a plecat, la nici doua ore distanta, printre lacrimi si sfaturi o verisoara morarlista ma intreba CAND MA MARIT? Nu de alta, dar cica ii pacat sa stai necununat.

Errare humanum est, sed perseverare diabolicum

A doua zi, la priveghere, o baba zaluda imi spunea ca, se mira ca am ajuns de atat de departe… si-o fi imaginand ca Bucurestiul e pe luna?
In drumul spre cimitir aceasi verisoara imi dadea o icoana sa o pun in casa iubitului si a mea. (!!!)
Pe drum inapoi un cunoscut imi amintea ca buni ar fi vrut un stranepot!
Errare humanum est sed perseverare diabolicum.
sursa foto net



1 thought on “Errare humanum est, sed perseverare diabolicum”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *