Primul si singurul meu chiul. Semestrul era pe sfarsite, nimeni din clasa mea nu se mai gandea la scoala, dar totusi eram in febra lucrarilor si a examinarilor orale in goana dupa note. Profi lenesi si apatici, noi si mai si. Totul se intampla din inertie. Era totul bine pana auzim anuntul dascalului de matematica:
–X C, vineri aveti lucrare. Pregatiti-va cum stiti mai bine.
Dezamagirea crunta de pe fetele noastre era vizibila, murmurul panicii se auzea la fiecare ureche. “Ce ne facem?” stiam din experienta anului trecut ca lucrarea de sfarsit avea sa fie cea mai grea si urma sa ne aduca doar note de la 6 in jos. Era cum nu se poate mai rau.
In vinerea cea neagra, cu doua ore inainte, panica ma stapanea teribil, plangandu-ma prietenelor mele cautam o solutie salvatoare, singura idee buna era sa chilim, dar cum sa chiulesc eu care nu am chiulit niciodata? Frica ma inghiontea, dar constiinta era ferma, nu si nu.
– Nu fi proasta fata, plecam inainte si gata nu mai dam nici o lucrare, o scoatem noi cu un referat. Asa ma incuraja cea mai apropiata dintre ele.
Cea de-a doua o aproba, eu ma codeam. Am cerut doua minute de ragaz si dupa ce mi-am pus coatele pe fereastra si-am privit spre dealuri am zis strafulgerata de gandul perfect.:
– Am o idee, o sa ii spunem din pauza ca imi este rau si am nevoie sa ma insotiti pana la cabinet, pentru ca am cadere de calciu intr-o criza de spasmofilie.
– Genial! Asa facem! fura ele de acord.
Cum de fel sunt mai palida, iar emotia ma facuse de-a dreptul galbena scuza parea una credibila.
In pauza dinaintea orei de mate ne-am postat in fata usii ca nu cumva sa-l scapam inauntru, daca apuca sa ne spuna sa pregatim foile nu mai aveam nici o sansa. Cand il vazusem ca vine, inca dinainte de sunetul clopotelului, mi-am pregatit cuvintele. Cand ajunse in dreptul nostru zise primul:
–Ce-I cu voi aici? Avem lucrare, in clasa cu voi.
Lasandu-mi emotia in voie i-am replicat tremurand.
– Domnule profesor, imi este foarte rau. Am o criza de spasmofilie si nu pot sa ma tin pe picioare. Am nevoie de doctor, va rog.
O clipa ma privi cercetator.
– Ai semne de oboseala vizibile, hai du-te, tu nu m-ai mintit niciodata, daca si in cazul tau exemplu de cumintenie am indoieli atunci de astia (aratand cu capul spre clasa) ce sa mai zic? Mergeti si voi cu ea sa nu I se faca si mai rau. Dar, sa stiti marti aveti si voi lucrare!
Imblanzisem bestia. Cel mai dur, mai aspru si mai siret dintre profi cedase in fata rugamintii mele.
-Multumesc din suflet, am raspuns si-am plecat.
Ne-a petrecut cu privirea pana am ajuns la scari si abia dupa a intrat in clasa.
Dar care urmatorul nostru pas? Stiam ca avea obiceiul sa mai trimita din cand in cand un elev prin scoala in cautarea chiulangiilor si noi nu trebuia sa fim vazute.
Ne-am sfatuit apoi ne-am intors pe langa clasa si am suit la mediateca aflata la mansarda. Acolo am mancat iaurt cu covrigi, am ras si ne-am pregatit in detaliu urmatoarea mini vacanta.
Pe la sfarsitul orei unei dintre colegele mele de chiul ii veni o in minte.
– Hai sa iti fac medicamente, daca dam de capcaun sa ii arati “dovada”!
Rupse un servetel si il facu mici bilute, cu ele in mana stanga am plecat spre celelalte scari, trecand inca o data cu spaima pe langa sala noastra de unde nu se auzea nici “Pas!”
Dupa s-a sunat am pornit si noi spre oropsita clasa, cand, ce sa vezi, in fata noastra proful.
-Cum te simti? Ma intreaba scotandu-si ochelarii.
-Nu foarte bine, am primit cateva pastile… si ii intind mana cu pricina cu degetele intre deschise.
-Imi pare rau, sper sa iti treaca pana marti.
Asa s-a petrecut singurul meu chiul in care cinstea si cumintenia s-au dovedit o recomandare de exceptie.
Martea nici lucrare nu am dat, nici nu am fost ascultate, ne-a dat doar 10 pe referate, asa dupa cum facea de obicei si-am intrat in vacanta fericite!
Aceste e singurul meu chiul
Vă invit să va abonați la postări și pe noua pagina de Facebook pentru a ne atrena la discuții zilnice.
sursa foto
Ruşine! Cum ai putut să faci aşa ceva?!
E inadmisibil să chiuleşti o singură dată!
Cu capul plecat regret ca am intinat in acest fel tagma elevilor. 🙂