Insemnari de seara. Am poposit in casa unei rude in varsta ca sa ducem la capat niste obligatii. I-am ascultat rabdatori toate povestile de demult si-am primit sa bem cate un pahar de suc inainte de plecare ca sa nu o jignim cu refuzul. Afara ne asteptau insotitorii cu coada fericiti sa ne vada. Vantul trist si nori grei adanceau parca melancolia.
Un gand imi trecea prin minte: Oare noi cum o sa fim cand o sa ajungem batraneata din urma? Oboseala si greutatea cu care am facut drumul inapoi ma fac sa ma gandesc cu teama la lunile ce vin si la deplasarile de atunci.
O data ajunsi acasa am gasit de cuvinta sa rasfoiesc putin Integramele pe care le-am primit cadou si parca am starnit o veche si interesanta preocupare,. Maine va fi o alta zi, cu dureri, cu ganduri si alte nostalgii, caci fiecare zi e o nostalgie.
Insemnari de seara astea au fost, pe maine.
***Va astept si pe actuala pagina de facebook pentru postari zilnice.
sursa foto unsplash.com
Cand eram copil imi spuneam ca eu nu ma voi supara niciodata pe copiii care tipa in casa scarii sau busesc usile, imi propusesem sa nu fac atat de multe chestii care ma enervau… Si la 40 de ani m-am trezit ca ma enerveaza tipetele copiilor pe scara. 🙂