
De 11 luni incoace toata viata mea e altfel, e plina, curata, desavarsita. Asta ai facut tu, dulce David.
Acum 11 luni asteptam cu inima la gura sa mi te aduca cineva, cand balaia si blanda Mihaela mi te arata infasat ca un mic faraon am inceput sa plang.
Mi-era teama sa nu-ti fac rau si nu ti-am spus nici un cuvant cu voce tare, era prea tarziu si nu voiam sa te trezesc. Dormeai atat de adanc pe pieptul meu scuturat de suspine. In gandul meu erau atatea fericiri pe care nu puteam sa te fac sa le simti, imi doream sa simti ca sunt mama si ca iti multumesc ca m-ai binecuvantat sa fiu. Femeia vecina de salon ma intreba daca nu cumva imi doream sa fi strans la piept o fetita, cand te-am mai privit o data atent, studiindu-ti trupusorul te-am simtit si mai al meu si-am zis “nu”, erai baiatul meu, cel mai frumos si mai dorit baiat dintre toti copii din lume.
A fost clipa in care ti-am promis ca o sa-ti arat ca esti unic. Nu stiam ca tu imi vei dovedi zi de zi ca asa si esti inainte ca eu sa fac ceva.
M-ai invatat cum sa te tin in brate.
Sa iti descifrez plansul, de foame, de durere, de dor.
Sa ma simt implinita ori de cate ori ochii tai, ce sunt identici cu ai mei, ma privesc.
Fericita sa iti potolesc foamea, binecuvantata sa iti dau lapte din mine.
Fastacita sa-ti descopar fiecare noua miscare.
Incantata sa-ti pot face baie si sa vad cat de mult iubesti apa.
Extraordinar a fost sa fi tu prima fiinta pe care am pupat-o anul asta, pentru ca, erai prima fiinta pe care o tineam in brate.
Intr-un zambet crescand o data cu tine.
Am fost uimita sa te vad evoluand in salturi.
Ai zambit si-am plans, ai gangurit si-am plans, ai spus primele silabe si-am plans, ai coborat singur din pat si-am plans, te-ai ridicat precoce in sezut si-ai inceput a te juca si-am plans, ai facut prima descoperire in spatiu largit, am plans. Ai mancat primul oara tot de la mine, am ras.
Am ras si cand ti-ai pus prima supica in poala, am ras cand alergai sticla de-a busilea, cand voiai crucea preotului la botez, am ras. Cand l-ai lovit pe tati peste buze asemeni mie, cand ai ciocnit primul ou, cand ai atins prima oara o frunza, la fantana arteziana pe care o vedeai intai.
Am ras si-am plans si cand mi-ai spus “Mama!”, asa ma simt din prima zi impreuna si de atunci esti mereu cu mine.
Iti promit sa iti ofer toata viata tot ce am mai frumos, cu toata dragostea de care sunt in stare.
Mama.
Vă invit să va abonați la postări și pe noua pagina de Facebook pentru a ne atrena la discuții zilnice.
sursa foto unsplash.com

Frumos! Îmi faci dor de copiii pe care nu-i am 🙂
La multe luni micului rege :)!
Multumim draga, Mazgalica. Iti doresc sa-i ai pe copii spre a te umple de fericiri absolute.