Nenorocul meu la telefoane

Rate this post

Nenorocul meu la telefoane. Trei telefoane am schimbat din 2010, in curand cred ca aceeasi soarta o va avea si cel pe care-l folosesc acum, al patrulea. O medie simpla imi arata ca am facut inlocuirea in fiecare an. Nu ca le-as strica de buna voie sau nu le-as ingriji, dar pur si simplu nu am noroc de ele.
Primul a fost un Nokia express music obtinut la o prelungire de abonament Telekom. Cu un design frumos, de un rosu curat, cu card extern pe care imi stocam cata muzica imi poftea sufletul. Imi atarnam castile si pace, minutele de deconectare isi pierdeau numarul. Cu telefonul in mana si cu melodiile in urechi putea sa ma ajunga din urma si apocalipsa.

Totul s-a sfarsit, cand mi l-a trantit persul direct pe gresie si nu o data. Imi facusem un obicei de-a nu-l tine la mine decat in acele minute magice sau cand vorbeam. Dupa cateva luni se inchidea singur, i se crapase ecranul, se zgariase tot.
L-am aruncat, bineinteles inainte de expirarea perioadei contractuale.

Apoi am primit de la o amica un mult mai simplu Samsung E 2200 dual sim. Pe langa ca trebuia sa-mi pun doua perechi de ochelari pentru a citi ceva pe ecran, acest telefon inchidea o retea cand eram sunata pe cealalta si uite asa, au fost zile in care primeam injuraturi pe nedrept ba din partea celor care aveau Telekom, ba din partea celor care aveau Orange. “Divortul” a survenit dupa a inceput sa-si piarda semnalul si sa se treaca singur in modul silentios, desi nu i se aplicase un tratament dur asemeni batranului Nokia expres music.

Un prieten mi-a dat un alt telefon, Nokia 2650 in cutie cu toate accesoriile. Eram incantata de tastatura lui pentru ca o foloseam atat de usor. In momentul cand am fost internata ca sa nasc l-am lasat acasa sa nu mi-l fure cineva, atunci si-a gasit alt stapan, tata si el la fel de multumit de tastatura si micuta camera foto. Deci, ramasesem cu  cel de rezerva, Nokia 1680, crapat si folosit de bunica in urma cu muult timp.

Dupa externare al meu sot s-a gandit sa ma cadoriseasca si la un contract nou Telekom mi-a daruit un Samsung galaxy young duos. Woow, mare bucurie, android, camera, card, mail si functionalitate de mini laptop. Multumirea a fost maxima, nici nu imi doream mai mult. Pana sa mai creasca David a fost in siguranta, dupa ce a inceput el sa inteleaga l-a luat la tranta de drag ce ii era.

O data de pe pat, o data pe gresie, o data de pe masa si uite asa i-a si pus o zgarietura fix in mijloc. I-am cumparat si lui telefoane, degeaba, al meu I se pare cel mai cel.
Ma gandeam ca la anul sa migrez spre Iphone si sa ii achizitionez o husa pe care sa o atarn in cele mai imposibil de atins colturi, poate ciclicitatea Nokia- Samsung mi-a adus acest nenoroc sau pana atunci mai creste si baiatul si…

Sursa foto. Internet

Please follow and like us:

Trackback-uri și pingback-uri 3

  1. Adio Digi Mobil - Jurnal de mamică de rege mic
  2. Adio, Digi Mobil – Jurnal de mamică de rege mic
  3. Pesimismul, cel mai mare defect al meu – Jurnal de mamică de rege mic

Lasă un răspuns

Enjoy this blog? Please spread the word :)

%d blogeri au apreciat: