Cum umileste Brd nevazatorii

Cum umileste Brd nevazatoriiCum umileste Brd nevazatorii Intre o consiliere la ghiseele BRD si mancatul de margaritare din albia porcilor nu-i nici o diferenta. Simt acest lucru de cate ori pasesc in banca respectiva spre a-l insoti pe sotul meu. El nu vede si pentru fiecare operatiune are nevoie de insotitor, dar asta e cea mai mica si nesemnificativa problema, ceea ce se intampla in fata functionarilor depaseste orice inchipuire.

Brat la brat cu rabdare si toata intelegerea din lume ne prezentam la o agentie in Baicului pentru un banal extras de cont. I se cere actul de identitate si suntem pusi in asteptare, la nici doua minute i se restituie documentul si cu un ridicat de umeri suntem trimisi unde a deschis contul cu card atasat, mai exact la sucursala Brd Delfinului, in mai sus pomenita agentie nu se putea face operatiunea. Adica nu I se putea elibera o hartie.

Plecam, era soare, foarte cald si foarte greu, eram contra timp si eu cu burta la gura. In final ajungem si la sucursala Delfinului unde luam un bon de ordine si incep a urmari afisajele pentru a nu ne scapa randul. O duduita cu ochi mari ne face semn sa ne apropiem dandu-si seama ca amandoi avem cate o problema cu vederea. Atenta si draguta ne si da foaia ceruta spunandu-ne totodata  clar si raspicat sa insistam si la alte agentii sau sucursale pentru ca, o data ce titularul  e prezent si se legitimeaza nu ar mai exista nici o problema indiferent in ce unitate din tara s-ar afla. Bine de retinut, iesim multumiti si consideram pacatul  ca si iertat, mai greseste consilierul.

Epopeea umilintei continua, insa la Deva, oras in care stam de mai bine de un an. Aici consilierii sunt si mai reticenti.

Intr-o zi a vrut sa isi depuna bani in cont. Ne  prezentam la sucursala de pe bulevardul Decebal, i se iau datele,i se cere suma de depus in cont si i se intocmesc hartiile de semnat. Evident, un nevazator nu are cum sa faca o semnatura obisnuita, ceea ce are la iscalitura sotul meu e o litera pe care se chinuie din rasputeri  sa o reprezinte bine. Dupa ce a iscalit doamna il privea circumspect zicand ca nu aceea e semnatura care apare pe celelalte inscrisuri in relatia cu banca. Asa si el de unde sa stie cat de lizibila sau nu ii e semnatura sau cum arata ca sa o faca identic?

Cand ne anunta ca nu poate inchide operatiunea decat daca semneaza la fel imi vine ideea sa intreb daca pot iscali eu. Nici vorba, fara o procura notariala in care sa fiu autorizata spre a-i semna operatiunile pe cont acest drept nu mi se acorda. Am inteles doar in legalitate se poate, dar ce era  de facut? Noi trebuia sa depunem banii atunci.

Ne ia hartiile din fata si pleaca spre un alt birou, de acolo se intoarce insotita si cu o solutie, schimbarea semnaturii.

Ok. Schimba semnatura, daca asa i se da voie sa opereze pe contul propriul o schimba. Operatiune, operatie, operare deja ma simteam ca in blocul operator si imi crestea tensiunea. I se arata acel ecran albastru pentru semnaturi speciale, iar cele doua scriu ceva pe taste. Incearca o data, e refuzat, inca o data la fel, abia cand i-am soptit sa faca litera mai mare l-a acceptat sistemul. Of, sistemul!

Cu semnatura schimbata si cu nervii intinsi am lasat bancnotele in cont si consilierele vorbind, probabil tot despre impediment, in urma.
Cea mai grea palma nu a fost a schimbarii de iscalitura, ci a cea trimiterii la Bucuresti tot pentru un afurisit de extras.

Ne prezentam la agentia de pe Calea Zarandului, pentru ca, ne era in drum si aici ne priveste o domnita blonda cam de sus, dar o ignoram pentru binele nostru, dar cand descopera ca are contul deschis pe Bucuresti ii da inapoi buletinul si zice sec:
“Nu pot sa va ajut!”

„???” muti de uimire si el si eu.

Chipurile era o ilegalitate si dansa nu si-o asuma, pentru ca, tineti-va bine, nu-si risca serviciul. Am crezut ca nu-i adevarat, dar dansa tot cu nu inainte. I-am repetat cele retinute de la Sucursala Delfinului si am sustinut ca trebuie sa ne dea foia daca de la sucursala “mama” ni s-a dat mana libera. Cu un tupeu fantastic tanara ne trimite atunci exact acolo, in mijloc de capitala.

Cum e posibil ca un drept sa ii fie refuzat unui client ( fara a fi relevant ca e nevazator) doar pentru ca nu se afla in localitatea de domiciliu? De ce sa pui pe drumuri un om si nu de ici colo, ci 488 de kilometri cand tu nu ai habar decat de unele Operatiuni ce tin de laptopul pe care il ai sub nas?
Cum sa isi ia talpasita un om care nu vede atunci cand nu vrei sau esti incapabil (a) sa-l ajuti? De unde atatea pretentii absurde pentru ceva elementar intr-o banca precum un extras? De ce atata birocratie cand tot ce trebuie e buletinul din mana titularului?
Cum? De ce?
Si nu, nu poate sa schimbe banca deoarece insititia de la care primeste banii nu lucreaza decat cu BRD si CEC!
Deci… hai sa ne hranim cu porcii.

Sursa foto: internet

Despre Roxana Trandafir 763 de articole

Sunt Roxana, mama lui David si fac din asta misiune de suflet. Iubesc marea, cartile, toamna si cuvintele ce nasc povesti. Sunt timida ce in lumea ei traieste liber si frumos.

2 comentarii publicate

Trackback-uri și pingback-uri 1

  1. Revolta cu ecou | Jurnal de mamica de rege mic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Mai frumos cu Logo1.ro

Mai frumos cu Logo1.ro Ore intregi am pierdut incercand sa-mi fac fara succes un logo. Cinci minute sa-mi creez adresa...

Închide