O seara salvata de un electrician

O seara salvata de un electrician. Mana mi se prinde de balustrada rece ca de-o parghie intinsa spre salvare in prapastie. Pasesc incet. Imi sunt ochii in intuneric desi nu sunt legata peste ei. Din spate razele perfide de lumina dau dimensiuni inimaginabile propriului meu trup. Trosneste ceva, tresar ca si cand as fi auzit un urlet, sub piciorul meu, insa zace o cutie de plastic

electrician

. La urmatorul pas aud un televizor dat la maxim pentru o poveste tampita, una plange toata si eu cred ca ii e rau. Mai sus un zgomot de usi si ma strang langa balustrada rece, nu s-a intamplat nimic doar va sa treaca cineva pe langa mine.

Trece ca o mantie neagra si grea, ajung la usa, stiu ca-I usa mea pentru ca-i prima pe stanga. Caut cheia, dupa indelungi eforturi o gasesc, o rasucesc in broasca si cand deschid… pana de curent si in propria casa. Asta-i culmea, dupa o adevarata lupta de vointa de a urca atatea trepte in intuneric nici in caminul meu sa nu am scapare?

Scuip in san si caut lanterna.Bineinteles ca nu e acolo unde stiam ca am lasat-o si incep sa scotocesc sertar dupa sertar. Dau de ea in camara, cand s-o fi pitit intre cratiti nu stiu, dar era irelevant sa-mi amintesc, aveam nevoie de lumina. Am aprins-o si am asteptat in fotoliu. Intre timp i-am scris vecinei de la 3 sa ma anunte cand vine lumina, peste douazeci de minute mesajul pe telefon veni, lumina la mine nici rugata.

Am deschis usa de la intrare, scara era acum prietenoasa, galbena si plina de flori. Nu m-am resemnat si-am deschis frigiderul, poate mi se arsesera becurile, zic, acela era la fel de negru ca si noaptea. Il sun pe tata care era in afara judetului cu treaba, se mira el cat se mira si urma ma linisteste definitiv.

– Pana maine sigur nu ai decat pe prize curent, s-a ars siguranta!
Sa fac infarct cu telefonul in mana si mai multe nu, eu tocmai ce venisem de la scoli cu bratele pline de carti si de maculatoare si aveam atatea de facut la lumina artificiala pana a doua zi. Cine naiba a mai inventat programul de dupa-amiaza la cursanti?

Imi vine un gand, sa incerc sa fac ceva la sigurante, exact nici nu stiam ce, il vazusem pe tata deschizand panoul si rezolvand problema.

Mi-am luat curajoasa lanterna si un scaun si m-am asezat sub panou. Nu am avut indrazneala sa urc si pentru ca stiam ca nu fac nimic, dar si ca nu cumva sigurantele sa ma bage in sperieti si mai tare. Urasc tot ce tine de partea electrica, pana si electricitatea din fizica o urasc.  Ura era de prisos in acele momente. Asa nu puteam sa stau, cine sa ma ajute? Cine sa ma ajute?

Unchiul meu indepartat e electrician, dar cum sa-I spun ca sa-l determin sa vina la ora aia? Era totusi 20.25. Hai sa incerc totusi, eram o tanara  singura si care avea atatea proiecte si conspecte de facut si atatea de lenevit, dar cu lumina. Iau telefonul si rascolesc agenda de doua ori, nu l-am gasit, uitasem ca nu-l notasem aici electrician ca sa imi sara in ochi, ci Laci dupa nume.

Sun, oamenii se uitau la film si radeau, eu eram disperata nu ca mi-as fi dorit un film, ci doar un bec, atat, un bec aprins. Ii spun problema si spre usurarea mea zice ca vine sa ma ajute in cateva minute.

La 20.50 imi batea la usa. M-a rugat sa ii dau un scaun, s-a suit pe el si executand aceleasi miscari ca si tata a facut totul. Apoi m-a rugat sa apas pe intrerupator. Din dormitor o bubuitura care era sa-mi puna inima pe pereti, nimic mai mult, a pocnit un bec din cauza tensiunii puternice. Merg sa strang cioburile in timp ce unchiul se ofera sa coboare spre a-mi cumpara alt bec. Cu lanterna in mana l-am asteptat, imi era frica sa aprind lumina. A ras si a aprins-o el.

Asa s-a terminat cea mai urata experienta in lipsa luminii, asa mi-a salvat seara si nervii un electrician.

sursa foto

Despre Roxana Trandafir 763 de articole

Sunt Roxana, mama lui David si fac din asta misiune de suflet. Iubesc marea, cartile, toamna si cuvintele ce nasc povesti. Sunt timida ce in lumea ei traieste liber si frumos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Sub felinare un prim spiridus si vesnicul Mos Craciun

Sub felinare un prim spiridus si vesnicul Mos Craciun. In ziua aceea ninsese si sub perdeaua de nea toti oamenii...

Închide