N-am sa ma mai imbat niciodata!

N-am sa ma mai imbat niciodata! Ca am chiulit o data v-am zis, dar ca m-am si imbatat tot o singura data ati aflat?
Aflati acum. M-a imbatat o bere neagra intr-o dimineata de vara.

N-am sa ma mai imbat niciodata!

Eram la prima masa cand, bunica s-a intors de la piata, de obicei aducea cate o trufanda, ceva nou sau neasteptat. In aceea zi adusese o bere neagra, o primise in dar de la o prietena si se grabise cu petul acasa. Singurele lucruri pe care le stiam despre acea bere erau ca e diferita de cea blonda si mult mai tare. Cu curiozitate ne-am turnat in pahare si am baut cu nesat, nu mult, mie mi-au fost de ajuns doua inghitituri… in minutul imediat urmator am simtit o caldura neobisnuita cuprinzandu-mi obrajii si o ameteala si mai puternica inotandu-mi prin cap. Am privit lung afara ca sa nu ma fac de ras in fata bunicii, dar parca imaginea mi se deforma pe masura ce trecea timpul.

Auzeam infundat, tot mai infundat. Tot cu rusinea dupa mine m-am ridicat de la masa si-am plecat fara a o intreba pe buni daca si ea simte la fel. Pur si simplu simteam ca nu mai am ce sa caut in fata ei, ma imbatasem.

Cu picioarele de cate o tona fiecare si cu un cap ce se lupta cu gravitatia am ajuns pana langa pat. De sus m-am prabusit ca intr-un hau si desi atinsesem cearsafurile aveam senzatia ca tot cad, cu asta senzatie am adormit.O bubuitura m-a adus pe lume, bunicul se intorcea acasa si nu bubuise nimic, doar deschisese usa. Cand m-a intrebat ce fac nu am stiut decat sa plec ochii. Cum sa-I spun tocmai lui ca ma inselasem? Un gust infiorator de amar imi arunca stomacul afara si tremuram din toate incheieturile. Am simtit o nevoie majora de-a ma spala de rusine si desi am reusit sa fac un dus din stare n-am iesit decat cateva ore mai tarziu.

N-am sa ma mai imbat niciodata!

Seara ii povesteam prietenei mele cele mai bune patania si m-amuzam teribil de hohotele ei de ras. La inceput toata povestea mea parea neverosimila, a repetat de mai multe ori uluita Cine tu? TU? Da, chiar eu o comisesem grav. Acum povesteam detasata, dar inainte cu ceva timp as fi vrut sa ma aflu in fundul pamantului. Atunci Maria si-a propus sa ma imbete promitandu-mi ca, la urmatoarea vizita la ea o sa ma ademeneasca cu cel mai bun vin romanesc. Convinsa ca nu vreau sa mai repet experienta am pariat cu ea ca nu ma voi mai imbata. Nici cu bere neagra si nici cu altceva.

Am fost sa o vizitez si intr-adevar s-a tinut de cuvant, vroia sa ma determine sa beau cat sa ma si imbat. Nu a reusit, pentru ca la mine pariurile sunt promisiuni cu mine insami. As fi ipocrita sa spun ca nu am baut deloc sau ca nu nu mai beau, dar cu limita si grija. Acolo am descoperit ca-mi place vinul de Jidvei, de regula cel demisec sau sec si daca se poate fiert cu scortisoara. Gust rafinat spunea Maria incercand sa nu se strambe din toate madulare inchinand acelasi fel de licoare cu mine..

Timpul a trecut si de baut am mai baut, maxim un pahar cu licoare bahica si chiar si acum de sarbatori,  m-am bucurat la targul de Craciun de un vin rosu cald si aromat perfect pentru seara profund rece. Singura parere de rau a fost e ca nu mi-am putut achizitiona o butelie, dar pretul era prea mare pentru buzunarul meu “de criza”.

N-am sa ma mai imbat niciodata!

Pe atunci nu aflasem de existenta magazinelor virtuale de bauturi alcoolice, precum bauturaonline.ro, dar de acum stiu de unde ma voi rasfata in toiul sarbatorilor mai ales ca vinul, bautura mea preferata, e rege atat de Craciun cat si la Paste.

 

 

 

Despre Roxana Trandafir 763 de articole

Sunt Roxana, mama lui David si fac din asta misiune de suflet. Iubesc marea, cartile, toamna si cuvintele ce nasc povesti. Sunt timida ce in lumea ei traieste liber si frumos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Ceasul tuturor Timpurilor

A fost o data ca niciodata in imparatia Timpului perfect un imparat ale carui asteptari legate de trecerea vremii erau aproape...

Închide