sinceritatea pe blog

O sinceritate asumata, nu o viata traita in public

E despre inceputuri din nou, despre inceputuri de blog si despre sinceritatea pe blog

-Blogul trebuie sa fie locul unde te simti tu bine.

Acestea au fost cuvintele asupra carora m-am aplecat in urma cu aproape 7 ani , cand, am decis sa imi fac blog. In acea seara de decembrie tocmai ma despratisem de Tomata si luasem atata drag in suflet incat am vrut sa il dau si celorlalti. Priveam noaptea prin fereasta trenului ce ma aducea acasa si ma luptam cu toti demonii mei interiori, cu toata lipsa de stima de sine posibila si cu o timiditate de nedescris. Ma ingrozea gamdul ca o data prezenta online o sa ma fac de ras defitiv.

Si totusi, mi-am luat inima in dinti si am deschis o pagina. A mea. Si a celorlalti. Un blog online nu-ti apartine in totalitate. E deschis. Te expune. Te responsabilizeaza . Iti creaza o imagine virtuala. Te reprezinta. Atata timp cat esti sincer cu tine si cu cititorii tai, pe care vrei nu vrei ii ai inca de la primul articol. Sinceritatea pe blog conteaza la fel de mult ca si imaginea pe care ai reusit sa o faci in ochii celorlati. E o extensie a personalitatii tale de dincoace de tastatura.

Ce scrii?

Scrii cu gandul la ceea ce te preocupa, la ce te pasoniaza, la ce te intereseaza, la ce ti se intampla si daca o faci natural, fara infloriturii si cat mai concludent cu putinta te-ai dovedit sincer. Exista lucruri asupra carora nu poti, nu vrei sau nu ai de ce sa te opresti, e pur si simplu o alegere. Nu te obliga nimeni sa marturisesti amanunte prea intime sau dureroase sau care sa-ti aduca prejudiciu de imagine, acelea sunt numai ale tale si daca e sa stai putin pe ganduri nici intrun jurnal pe hartie nu le-ai nota pe toate. Poate ca ai avea un altfel de limbaj, online-ul si expunerea directa iti impun o limita.

Cum scrii?

Atata vreme cat scrii despre tine trebuie sa o faci franc. Cu transparenta, cu suflet. Sinceritatea pe blog si in scriitura e o cerinta a respectului fata de cititorii tai. Citeam saptamanile trecute un articol in care Ioana arunca o umbra de indoiala asupra unei sinceritati prea mari, duse prea departe. E adevarat ca o expunere constanta a sufletului si a starilor sau intamplarilor tale te fac vulnerabil, dar daca nu iti asumi ceea ce scrii de ce ai mai face-o?

Pentru cine scrii?

Pentru tine intai, dar si pentru cititori. Ei vin ca de asta i-a adus la tine Google, pentru ca au cautat ceva ce ai scris, pentru ca aveti lucruri in comun, pentru ca le-ai atras atentia. Pentru ca le place ce si cum scrii. Pot sa revina sa te ignore dupa prima intalnire. Pentru cei care revin trebui sa continui sa scrii. In online nu esti singur aproape niciodata.

Cititorii sunt neomogeni, de diferite credinte, cu educatii diferite, asteptari diferite.  Publicul critica, asta sta in firea omului, judeca, da sfaturi, admonesteaza, blameaza si abia apoi indrageste sau pretuieste.

Ce iti asumi?

Toate textele pe care le-ai facut publice, bineinteles, stau sub semnatura ta, iti apartin. E ca si intrun dialog fata in fata in care o data rostita o fraza nu mai poate fi nici anulata, nici ascunsa, nici stearsa din dialog, a fost spusa si e acolo. Sinceritatea pe blog nu trebuie sa iti altereze sensibilitatea. Nu iti face bine sa suferi de pe urma deschiderii tale, nu e bine sa te incarci negativ si sa pleci din fata moniturilui plin de frustrare. E in regula daca accepti ca nu toata lumea e in asentimentul tau si ca e libera sa gandeasca dupa cum doreste. Sa dai la o parte tot ce nu iti convine si sa ignori gurile rele, vor fi intotdeauna deschise.

Ce nu permiti? 

Indolenta, nesimtirea si injuriile. Nu. Nu au ce sa caute pe blogul tau. Nici in text, nici in comentarii. Pentru asta s-a inventat spamul.

Blogul e al tau, e rodul gandului tau, al mainilor tale, nu te face o carte deschisa, ci iti ofera o identitate. E o extensie a ceea ce esti de fapt.

 

Sursa foto

Despre Roxana Trandafir 763 de articole

Sunt Roxana, mama lui David si fac din asta misiune de suflet. Iubesc marea, cartile, toamna si cuvintele ce nasc povesti. Sunt timida ce in lumea ei traieste liber si frumos.

4 comentarii publicate

  1. Nu știu ce să spun… După părerea mea sinceritatea e mai relativă decât timpul din teoria lui Einstein. Este interesantă și etimologia cuvântului sincer-sinceră. Vine din sin cera care înseamnă fără ceară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
blog despre parenting
Am avut o revelatie in asta seara

Da, nu-i lucru spus la voia intamplarii, chiar am avut o revelatie si am gasit si raspuns la gandul ce...

Închide