Am avut o revelatie in asta seara

Rate this post

Da, nu-i lucru spus la voia intamplarii, chiar am avut o revelatie si am gasit si raspuns la gandul ce ma framanta, am gasit nisa de care vreau sa ma ocup. Un blog de famile O sa fie cu si despre copii, familie, iubire si alte experiente .Am gasit acest raspuns gandindu-ma la miracolul de a fi mama. Imi propun sa caut si sa imi apropii acele femei cu care am acest lucru in comun. Cum? O sa vedeti foarte curand.

Nu va fi sub nicio forma un blog despre parenting, imi e strain acest termen si nici nu-mi convine ca se amesteca in limba romana atat de des, ci va urma directia fireasca a cresterii unui copil. Nu isi propune sa aduca solutii salvatoare, nici exemple de urmat, doar experiente. Experiente din viata de copil, dar si din cea de parinte. Experiente frumoase, haioase, dureroase, care servesc intai de toate noua si apoi celorlalti, care ne aproapie si ne fac sa ne cultivam iubirea.

Am luat decizia asta pentru ca imi pasa de copilul meu, pentru ca vreau sa ii las ceva de pe urma trecerii mele in online, pentru ca scriind despre el imi descopar cea mai frumoasa latura, pentru ca scriind aici imi dau sansa sa nu uit nicio clipa din cei mai frumosi ani. Pentru ca pustiul meu imi da atatea lectii pe care trebuie sa le asez undeva, pentru ca fara el viata mea ar fi condamnata la tacere.

O sa radeti, dar pe toata perioada sarcinii, cand am scris despre greturi, probleme, ecografii, medicii fara  suflet, emotii si disgravidie am avut cel mai bun trafic. Dupa nastere totul s-a oprit si intre mine si pagina de fata s-a cascat un hau insurmontabil. M-am oprit din scris dupa o cezariana grea, o recuperare si mai grea si o depresie post-partum. Nu am mai putut sa scriu nimic din toate astea desi mi le amintesc fidel si cu toate ca de multe ori am fost exclusiv mama. De ce? De teama de a nu cadea in extrema de unde doar sa imi laud pruncul, de teama de ridicol.

Acum realizez ca am gresit, dar timpul s-a dus si e cazul sa recuperez fara sa fac parada cu calitatile baiatului meu sau un blog despre parenting. O sa recuperez povestindu-va cam tot ce nu v-am povestit.

Aparitia copilului in viata mea a fost o neasteptata binecuvantare, nu-mi imaginez cum ar fi acum fara el, nu vreau sa ma gandesc la cea care eram inainte de a fi mama.

Tocmai din acest motiv vreau sa ma dedic acestei directii. Am ce sa va spun. David o sa imi fie sprijin, inspiratie si critic totodata.

Nici nu stiu nu stiu cu ce sa incep, dar nu asta mi-e grija, ci ca intr-atat de des voi vrea sa scriu incat o sa fiu mai mult decat activa.

Ma veti tolera asa? Sunt curioasa cati dintre cititorii mei o sa ramana aici si cati o sa mai vina.

Nu am sa imi abandonez nici postarile despre carti, nici concursul lunar dedicat lor. Am creat un eveniment pe pagina de facebook a blogului despre carti in dar si daca ai un cont pe reteaua de socializare poti sa iti anunti participarea si sa-ti scrii parerea aici.

O sa scriu in continuare recenzii de carte, retete din bucataria mea si din sanul casei noastre si asa cred ca am echilibrat balanta si am gasit si drumul pe care voiam sa il urmez.

Recapitulez, revelatie, blog de familie si nu un blog despre parenting . Cu o idee cu si despre mame.

Si povestea a inceput inca o data, ca si viata, care, la randul sau are mai multe inceputuri.

Sursa foto

1 comentariu publicat

Trackback-uri și pingback-uri 1

  1. Tu ce scrii pe blogul tau? - Roxana Trandafir

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: