„Nu am moarte cu tine nimic, dar ce-ai face tu si cum ai trai de-ai avea mama si-ar muri”

De va e dor de mama voastra si inca nu a plecat de langa voi mai tineti-o putin in brate , mai spuneti-i cat de mult o iubiti. De-i dusa spre boltile inalte atunci…. cantati-i dorul, strigati-l, sa se inalte,  sa ajunga pana acolo sus. . Azi mie dor de mama mea si mi-am luat voie de la ea sa plang si sa-i cant.

 

Cantec pentru mama

Tare necajita ai fost, mama,
Iarna, vara, orice timp trecand
Cat era de frig si de caldura
Tot desculta te-am vazut umbland

N-ai purtat o haina mai ca lumea,
O scurteica veche doar aveai
Dar si pe aceea totdeauna
Doar de sarbatori o imbracai

Ochii tai ardeau ca doua stele,
Le mai vad luminile si azi,
Boabe mari de lacrime ca roua,
Le stergeai cu mana pe obraz.

Tot asa te stiu de cand tin minte,
Pe picioare-ai mers la drum mereu,
Nici in car nu te suiai de teama
Boilor sa nu le fie greu.

Ce pacat ca n-ai trait, maicuta,
C-ai plecat fara de timp in lut
Ce pantofi ti-as fi adus acuma
Si ce haina, azi, ai fi avut !

Ce pacat ca n-ai trait, maicuta,
C-ai plecat fara de timp in lut !
Ce pantofi ti-as fi adus acuma !
Si ce haina azi ai fi avut

Mama, esti mai frumoasa ca o duminica fara sfarsit
Cand se-aude plansul ierbii sunand sub campul inverzit

Acolo peste munti de gheata,
Unde miroase a gutui
Stau zane albe si invata
Ruga ta spusa nimanui

Cu cat ma-ndeparteaza vremea,
Cu cat te uita carnea mea,
Eu ma gandesc plangand la clipa
Cand nu te voi putea vedea

Ce dar sa-ti dau, dar ce pot inca
Din saracia care-o am
Decat sa le intorc la clipa
Acelor ani cand nu eram

Mama, esti mai frumoasa ca o duminica fara sfarsit
Cand se-aude plansul ierbii sunand sub campul inverzit

Nu am nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici macar nu te urasc, cum te blestema unii
Cu un spic, la fel cum lumina parasc…

Dar ce-ai face tu si cum ai trai
de-ai avea mama si-ar muri,
dar ce-ai face tu si cum ar fi
de-ai avea copii si-ar muri?

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici macar nu te urasc,
Oi fi tu mare, eu oi fi mic
Dar din propria-mi viata traiesc.

Nu frica, nu teama,
Mila de tine mi-i
Ca n-ai avut niciodata mama,
Ca n-ai avut niciodata copii.

Nu am, moarte, cu tine nimic!

dor de mama

 

sursa foto

Despre Roxana Trandafir 779 de articole
Sunt Roxana, mama lui David si fac din asta misiune de suflet. Iubesc marea, cartile, toamna si cuvintele ce nasc povesti. Sunt timida ce in lumea ei traieste liber si frumos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
David si comunitatea cu tot cu adaptarea la gradinita

Adaptarea la gradinita  este un subiect sensibil in urechile mele, atat de sensibil incat parca doar asta au ajuns sa...

Închide