Cel mai inteligent mobilier

Publicat de Roxana pe

Rate this post

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, o vreme in care oamenii chiar n-aveau habar ce inseamna mobilier inteligent. Nu ca n-aveau mobila prin case – prin secolul al XIX-lea, de exemplu, aveau chiar prea multa – dar mobila aia care se facea pe atunci numai cu greu putea fi numita inteligenta.
La „oamenii de rand” mobila nu era nici „inteligenta” si, de cele mai multe ori, valoarea ei estetica tindea asimptotic catre zero. Singura ei valoare era cea utilitara – dar, pentru ca tot am ajuns aici, trebuie spus ca din punct de vedere ergonomic, mobila oamenilor din paturile de jos ale societatii statea cam la fel cum statea cu estetica. Mai exact, confortul lipsea cu desavarsire!
La nobili, mobila era ultraornamentata, aurita, facuta din lemn de esente rare (daca nu abanos si mahon, macar din nuc) si tapitata cu matasuri si catifele care mai de care mai colorate si mai brodate. De preferinta, cu fir de aur! Iar uneori, tamplarii si tapiterii din acele epoci izbuteau sa faca si mobia confortabila… Dar mobilierul din Renastere si epocile care au urmat putea fi numit oricum, numai inteligent nu. Hmmm, hai totusi sa nu generalizam. Existau, totusi si „chestii destepte” in materie de mobilier. De pilda, sertarele cu fund dublu sau scrinuri cu tot soiul de compartimente secrete, al caror „clenci” il stia doar proprietarul. Si mai erau sifoniere care ascundeau intari secrete si biblioteci care, din acelasi motiv, aveau cate un corp care se deschidea – cu carti cu tot – ca o usa. De fapt, mobilierul cu astfel de dotari era considerat „inteligent” in Renastere si in Epoca Baroca, adica dupa alte criterii decat cele de acum.
Cat priveste mobila pe care azi o numim moderna, aceasta a inceput sa apara cam pe la inceputul secolului XX, ca urmare atat a noilor idei in materie de curente estetice de avangarda (pe bune, vi l-ati putea imagina pe Urmuz sau pe Tristan Tzara scriind literatura dadaista intr-o camera de la Versailles mobilata in stil Louis XV? Cam greu!) cat si ca urmare a dezvoltarii industriei. Adica a prelucrarilor mecanice si a productiei pe banda rulanta care, de la celebrele automobile Ford T incoace, a devenit norma pentru intreaga industrie. In epoca artei abstracte, oamenii au inceput sa renunte la ornamentatiile inutile si sa-si redefineasca ideile in materie de estetica, pe care au inceput s-o asocieze cu functionalitatea. Iar sintagma „mobila de lux” a inceput sa defineasca acele piese de mobilier care se remarcau printr-un finisaj deosebit si erau realizate din materiale scumpe. De exemplu, la mesele cu tablii din lemn exotic, au inceput sa apara picioare din otel inoxidabil. Ca veni vorba de lemnul exotic, acesta rareori mai este folosit la fabricarea mobilierului. De obicei, este transformat in furnir, cu care sunt imbracate placile din PAL, MDF sau panel. Si nu arata rau deloc!
In ziua de azi, ideea de „mobilier inteligent” se defineste, mai mult ca oricand, prin functionalitate, iar accentul este pus in primul rand pe confort. Daca vreti sa va faceti o idee despre asta, accesati site-ul celor de la Multimo Mobilier Inteligent. Merita!

Please follow and like us:
error

Lasă un răspuns

error

Enjoy this blog? Please spread the word :)

%d blogeri au apreciat: