Inainte de a fi mama eram cu totul alta, daca ma uit in urma nici macar nu ma recunosc, imi lipseau siguranta, perseverenta si iubirea completa. Inainte nu aveam nici o tinta. Nici repere si nici macar bucurii. Inainte de a fi mama ma raportam doar la trecut, acum vad si azi, dar si maine. Citind acest articol ma gandeam sa vorbim un pic despre un subiect frumos si despre cea care eram demult.
Inainte de a fi mama:
- Imi puneam o perna sub tricou si imi doream sa inceapa sa se miste din senin.
- Nu credeam ca voi avea puterea sa hranesc un copil.
- Visam sa am familia mea si ma uitam cu jind la cele formate deja.
- Zambeam fiecarui bebelus de pe strada, fiecare imi parea absolut adorabil.
- Inainte de a fi mama de baiat imi doream o fetita.
- Plecam urechea la cei care spuneau ca nu voi avea niciodata un copil.
- Plangeam mai des si din orice.
- Ma emotionau hainutele pentru cei mici.
- Dormeam tarziu pentru ca citeam.
- Era curat la mine in camera, apucam mereu sa imi fac patul.
- De sarbatori intram in depresii ingrozitoare.
- Cautam compania piticilor si le intram usor la suflet.
- Ma imbracam in culori inchise.
- Eram nesigura si mai intotdeauna departe in lumea gandurilor mele.
- Rataceam pe nicaieri, fara tinta, fara rost.
- Ma simteam singura.
- Nu stiam ca voi avea lapte cat sa hranesc o suita de copii.
- Nici cum e cand un bebe e constipat.
- Cum sa fac fata unei operatii de cezariana fara a ma crampona in mituri si povesti ingrozitoare.
- Credeam ca burta de gravida este deosebit de grea.
- Credeam ca totul se va reduce la copil.
- Aveam frici de viitoare mama.
- Nu-mi faceam planuri.
- Nu stiam cum e sa fi trasa de par si sa razi.
- Ca un gangurit imi va lumina ziua.
- Cum doua brate mici te pot face sa plutesti.
- Ca pentru un bulgare de suflet esti totul.
- Si ca nimic nu va mai fi ca ianinte si nici nu imi doresc asta.
Asta eram inainte.
***Va astept si pe actuala pagina de facebook pentru postari zilnice si sa va abonati la postari.
Unsplash.com sursa foto
Este absolut normal să fii altă persoană după ce devii părinte. Totul se schimbă odată cu apariția bebelușului, iar tu pici pe planul secund. Nu știu cum e fii părinte, nici nu știu dacă voi afla vreodată, dar îmi imaginez că e un sentiment fantastic.
Felicitări și mulțumim că te-ai descris astfel, astfel am aflat mai multe despre tine.
Câte schimbări! Ce știu sigur e că ești un om ninunat și ai fost și înainte. Mă întreb uneori eu cum voi fi când voi fi mamă?
Asa ma intrebam si eu la varsta ta si la 29 de ani si jumatate am ramas insarcinata, fara sa-mi propun. 🙂
🙂
Ce frumos ai scris! Mă regăsesc în portretul tău! Crede-mă, de câte ori văd un copilaș, îmi vine să alerg la el, să-l strâng în brațe! Chicotelile dulci parcă îmi umplu sufletul de bucurie și seninătate! Nu știu când voi fi mămică, însă sper că în cele din urmă se va împlini acest lucru. Am ajuns în punctul în care îmi vine să cumpăr haine pentru bebeluși doar așa ca să le am pentru orice eventualitate!
Sunt sigura ca e un sentiment care nu se compara cu nimic in lume.
Wow dar ai avut o dorința foarte puternica de a fi mamă, cam tot ce ai zis spre asta bate, deci aștept articolul despre ce știi acum sau cum simți tu ca te a schimbat experienta 🙂
Când devii părinte viața capătă alte valori, prioritățile se schimbă, visele la fel. Visezi pentru doi .
La fel eram și eu. Nu credeam că voi vedea lucrurile atât de diferit.
Ce frumos că ai vrut să împărtășești cu lumea experiențele tale!
Toate cele bune ție și familiei tale ❤
Ce frumos ai scris! Sa ai o primavara frumoasa si lipsita de evenimente medicale!
Nimeni nu mai ramene la fel dupa primul copil asa ca nu trebuie sa-ti faci griji. Atunci cand am ramas insarcinata credeam ca viata mea nu se va schimba deloc, cat de naiva eram, dar acum imi place asa cum e.
Interesant articolul tau….câte schimbări….
Fiecare etapa din viata noastra ne schimba, dar eschimbarea e buna, zic eu.
Cred ca orice mama are aceleasi temeri si nelinisti. Odata ce devenim mame, clar devenim persoane cu totul diferite fata de cele care eram inainte.
Și eu eram o cu totul alta înainte de avea copii. Câteodată mi-e dor de acea “eu”, dar îmi place mult si cine sunt azi!
Multe se schimba după ce devenim mame
Trebuie sa recunosc ca-mi placea de mine innainte sa fiu mama. Acum ma simt cu adevarat implinita si nu-mi imaginez viata intr-un altfel de mod.
Inainte nu stiam ca va fi asa de greu. Acum stiu sigur ca este mai greu decat imi imaginam inainte.
Inainte am sperat la ajutor cu copiii. Stiam sigur ca vreau doi. Acum stiu sigur ca am nevoie de ajutor, dar trebuie sa fac fata singura pentru ca nu am ajutor.
Inainte chiar nu stiam cum sa ma relaxez si sa ma bucur de frumos si de o carte. Acum citesc mai mult decat in anii trecuti, ma bucur de 30 de minute in padure, de nisipul unei plaje.
Ma regasesc in unele schimbari pe care le-ai enumerat, insa ma bucur pentru minunatii mei ingerasi.
Cu toatele ne bucuram ca asa e firesc.,
Au aparut schimbari si la mine insa ma bucur tare mult de copilul meu. E un sentiment minunat!
Nu pot sa spun ca m-a schimbat cu mult faptul ca sunt mama, nu eram depresiva si nici probleme de genul nu aveam doar ca eram mult mai copilaroasa, luam decizii mult mai usor si nu depindeam atat de mult de cei din jur