Cand eram mica nu aveam multe cadouri de Craciun, o nuca si un mar m-au bucurat ani la rand ca si cand ar fi fost aurite. Si nu de aur as fi avut nevoie ca nici acum nu, ci ma bucuram de emotie, o cautam peste tot. Ma umpleam cu o stare de bine si o pastram asa mult timp.
Nu a fost intotdeauna armonie, nu era intotdeauna bine, dar atunci cand el aparea imi faceam culcus in palma sa si ma infasuram ca intr-o patura groasa de unde scoteam mai apoi doar nasul. Imi trebuiau atat de putine pentru a fi bine, ma multumea aproape orice, nu ceream nici daruri scumpe, nici lucruri de neatins. Mi-era destul sa ii vad pe ai mei impreuna, sa-i stiu impacati si linistiti, sa-mi gasesc nuca si marul de la Mos Craciun si sa plec in odaia-mi calda unde mirosea a carte si a cetina de brad.
Nu de Cadouri de Craciun aveam nevoie, ci de noi impreuna, de portia-mi de ciorba calda, de imbratisarea de dupa masa, de perna-mi generoasa si de colinda ce ma umplea de nostalgie.
Acum ce as putea sa-mi doresc de Craciun? In era asta a consumerismului pot sa imi doresc orice, cu un efort precupetit se poate si realiza, dar nu ma bucura nici nu stiu ce descoperire tehnica scumpa, nici hainele de firma, nici banii, m-ar multumi mai degraba timpul, timpul daca ar fi mai generos.
Ma uit la fiul meu cum creste si ma intreb oare cat ma voi mai ferici sa-l iau in brate si sa-l pup cand imi vine? Sa ma asez cu el intre jucarii ca sa ne jucam impreuna? Cat o sa ne mai batem cu bulgari si-o sa ne bucuram de marimea lor? Pana cand o sa impodobim impreuna bradul? Si cat imi va spune in fiecare seara o poveste ca sa adorm?
Cadouri de Craciun imi sunt toate astea: bucuria, joaca, emotia, placerea, povestea, ce as putea sa vreau mai mult?
Un dram de sanatate imi doresc in plus, caci daca avem sanatate le trecem pe toate si viscolul si gerul si greul din gandurile de povara.
Clipa de liniste in care sa le luam pe toate asa cum sunt, sa le acceptam si sa le dam mai departe.
Intelepciune de-a face totul cumpatat.De-a ne echilibra si de-a rezona impreuna.
Vreau sa fim multumiti de ceea ce am ajuns a fi, de zambetele cu care primim o alta zi in viata noastra.
Sa ne iertam neputinta si gandurile nesabuite, asa vom fi mai castigati.
Sa ne emotionam si sa traim intens fiecare clipa impreuna, caci timpul nu ne iarta si ne indeparteaza de tot ce e frumos.
Asta-mi doresc de Craciun, caci loc pentru altele este, acum e de bucurie si despre miros de cetina intens.
Voi ce va doriti de Craciun?
***Va astept si pe actuala pagina de facebook pentru postari zilnice si sa va abonati la postari.
Sursa foto unsplash.com
Ce simple ne devin bucuriile în timp. Sau ne rămân prin timp. Şi cât de mult contează ele. Sănătate-mi doresc. Pentru cei dragi şi pentru toţi. Şi ţie-ţi doresc la fel. Şi timp de petrecut cu dragii tăi cei mai dragi!
In momentul de fata imi este greu sa ii mai cer ceva Lui Dumnezeu. Cred ca mi-a dat atat de mult in viata, desi am si avut parte de multa suferinta..Magie si suferinta despartirii de cei dragi. Azi mi-as mai dori doar dragostea adevarata impartasita cu persoana draga inimii mele, insa cred ca Dumnezeu are alte planuri in viata mea si din acest motiv incerc sa traiesc in fiecare zi doar magia momentelor ce El mi le ofera.
Foarte frumos scris, iti doresc tot binele din lume..!! 🙂