dodo pizza

Dodo Pizza mi-a salvat reputaţia de bucătăreasa într-o seara magică

Rate this post

Intotdeauna i-a placut cum gătesc, întotdeauna i-a plăcut să mă ştie în bucătărie făcându-i ceva de mâncare, întotdeauna mi-a cerut o porţie în plus şi întotdeauna m-am întrebat dacă a acceptat o relaţie cu mine doar pentru că ştiam să gătesc?

Mă măguleau toate complimentele lui, toate aprecierile menţionate în faţa prietenilor, însă, în mare măsură mă responsabilizau şi mai tare. Mâncarea mea trebuia să fie absolut delicioasă indiferent de ingrediente, situaţie său moment. Îmi amintesc cu o incredibilă plăcere primul meu mare eşec în bucătărie, se întâmplă la aniversarea de trei luni a relaţiei noastre când am ars o pizză. Primul preparat distrus în bucătăria lui, prima greşeală de când găteam pentru el. Sunteţi curioşi? Haideţi să vă povestesc.

Eram singură acasă, el ieşise cu nişte prieteni şi se întorcea în câteva ore, nu prea aveam bani, dar ţineam morţiş să-l surprind cu ceva pentru a marca primele trei luni împreună. Ce cadou să-I fac? Nu aveam finanţe… Să-I pregătesc o pizza? Nimic nu i-ar plăcea mai mult.

Hotărâtă m-am îndreptat, dar când l-am deschis am fost lovită în plin de frigul dinăuntru, căci aproximativ asta se mai găsea acolo, gheaţă şi câteva alimente uscate.  Pilaful şi salată nu le socotesc, pentru că erau acolo de două zile.Tot entuziasmul mi s-a risipit că prin farmec şi m-a apucat o teamă incredibilă.

– Buna seara, dragule azi la cină ţi-am pregătit…iubire!

Îmi era imposibil să mă gândesc la un astfel de scenariu mai ales când el ieşise pentru câteva ore.   Avea să fie o seară ratată, o mini aniversare ratată şi poate o relaţie ratată. În ce situaţie ingrată mă aflam.Mă plimbam prin bucătărie de la fereastră la frigider fără pauză. Mă gândeam şi mă răzgândeam asupra altor lucruri pe care aş fi putut să le fac în afară bucătăriei, nimic nu era mai bun decât o pizză, nimic nu era mai uşor, nimic nu era mai pe placul lui.

Îmi venea să plâng. Aveam să-l dezamăgesc, avea să mă privească trist, căci iubirea oricât era de mare nu ţinea de foame. Trebuia să ies din încurcătură şiş a fac ceva simplu şi gustos. Gustos cu ceva uscat şi puţin? Pizza, pizza, pizza era Soluţia.
Am revenit la frigider, am luat brânză uscată, cele două felii de salam, sucul de roşii şi cele câteva măsline.Mintea îmi spunea că nu o să îmi iasă, dar repede m-am gândit la ca pizza a ţinut de foame unui întreg popor , eu nu puteam salva un om pentru o seară?
În timp ce preparăm aluatul m-am dezarmat din nou, nu aveam făcăleţ, dar nu voiam să renunţ, am căutat o lingură de lemn şi l-am întins cu ea. Sosul l-am făcut repede şi i-am adăugat mult piper pentru a ascunde lipsa celorlalte condimente. Brânză am fărâmat-o pentru a părea mai bogată iar feliile de salam le-am feliat la fel de mic, din măsline am mâncat două, că doar lor nu pot să le rezist. Mândră de preparatul meu l-am băgat la cuptor şi am fugit să fac un duş. Cum să-l aştept oare mirosind a mâncare?

Timpul a zburat mai repede decât mă aşteptam şi în vreme ce eu mă făceam frumoasă pizza mi se ardea în cuptor. Când am deschis uşa băii un miros teribil m-a adus la realitate, uitasem că pizza se face repede, iar eu pierdusem totul de dragul unui duş reconfortant. Plângeam că o magdalena când a venit el acasă şi nu ştia ce să facă mai întâi, să aerisească toată casa sau să mă consoleze.

Cu dovada primului meu eşec gastronomic în fata încercam să nu îi explic că încă ştiu să gătesc. Credeam că îmi va arunca tava în cap, ori o va azvârli pe fereastră şi apoi îmi va spune să plec. Mă străduiam să dau vina pe cineva şi am găsit timpul, el fugise din mintea mea şi uitasem de pizza în cuptor în timp ce mă spălam. Îi ofeream alternative mai romantice precum pilaful la cina din seara în care noi sărbătoream trei luni împreună. Şi iar mă podidea plânsul şi iar nu înţelegeam de ce nu spune nimic. Mi-a îmbrăţişat genunchii şi a aşteptat să mă calmez. Când în sfârşit mi-am terminat hohotele mi-a zis simplu.
-Nu-i nimic, iubito, nu e bucătar acela care nu arde o mâncare.
Îmi venea să îi pun tava în cap, râdea de mine?

– Am vândut telefonul acela din sertar şi am făcut nişte bani, mâncăm din oraş, mâncăm o pizza.

Mă uitam că o năucă, venise ca un salvator cu bani şi cu o idee utilă pentru cină, când eu mă străduiam să plâng după pizza arsă.
-Ai auzit de Dodo Pizza? Nu, că nu eşti din Bucureşti (l-aş fi părăsite în bucătărie dacă nu eram disperată), dar acum stai aici şi o să afli. Dodo pizza livrează cea mai bună pizza în timp record. Du-te şi fă-te frumoasă, eu deschid laptopul şi în 45 de minute ne aduc pizza la uşă. Altfel, ne dau una gratis.
Înainte să plec din nou în baie l-am întrebat curioasă:
– 45 de minute în plin trafic din Bucureşti?
– Da, pizza se livrează de la Dodo Pizza chiar cu dronă.
– Cu drona? Mă mir a doua oară deschizând fereastra.
– Da, cu drona, Dodo Pizza e făcută de o firmă de it-isti şi are un concept inovator despre care o să vorbim după ce îţi scoţi fumul din păr.
Am fugit din nou la dus iar când m-am întors, Alex urmărea ceva pe ecranul laptopului.

M-am apropiat şi am văzut imagini în direct din bucătărie unde se pregătea chiar pizza noastră. La aşa o transparenţă nu m-aş fi aşteptat. Apreciam o dată în plus această idee de la pizzeria cu nume de pasăre. De la pasărea Dodo să le fi venit ideea cu pizza livrată cu drona?

În timp ce aşezăm două pahare pe masă mă gândeam că tehnologia a avansat teribil, prima oară când văzusem o pizză pe ecranului unui laptop fusese în filmul The Network  difuzat în anii `90,  iar acum iubitul meu făcuse o comanda pizza dintre zeci de preparate. Tehnologia asta ce îmi mai salvase seara şi lacrimile.

Oare îmi comandase sos picant sau îl alesese pe cel de roşii care îi place lui? La uşa sună cineva şi în curând în braţele mele stătea o cutie mare. Timpul era respectat, mai puţin de 45 de minute.

– Care este elementul surpriză despre care îmi spuneai înainte să mă trimiţi la baie? Am zis în timp ce muşcam dintr-o felie aburindă.dodo pizza

 

Dodo IS. Cum e să combini tehnologia cu bucătăria şi să faci din asta o afacere? Chiar şi noi putem avea o afacere Dodo Pizza în viitor… cu o franciza si cu o singură condiţie… să nu mai intri stresată în bucătărie că afectezi emoţional şi clienţii.

 

Text scris pentru proba a şasea a sprinsuperblog 2019. Orice comentariu, apreciere şi distribuire mă ajută, mulţumesc.

Please follow and like us:

Trackback-uri și pingback-uri 2

  1. Proba 6. Sărbătorește cu pizza!
  2. Pizzeria neobişnuită mi-a dat o idee nemaipomenită

Lasă un răspuns

Enjoy this blog? Please spread the word :)

%d blogeri au apreciat: