Home » Archives for September 2020

September 2020

Superblog 2020 si o duminica in care nu se intampla nimic

Am sa va anunt ca azi nu se intampla nimic. Timpul e tacut. Norii sunt negrii. Eu nu fac nimic. Ganduri multe imi vin in minte. Le alung incercand sa nu ma abat de la starea-mi meditativa. E 13 septembrie. O zi sangeroasa a istoriei in care vreau totusi sa fac ceva. Ma intreb totusi ce si daca voi a putea sa il duc pana la capat? Sunt intr-un moment sensibil in care nimicul acesta e un rau necesar. In care nu stiu incotro ma poarta pasul si nici ce urmeaza. In care toate vin de-a valma si abia daca pot sa le apuc. Toata lumea a simtit anul 2020 ca pe o povara, pentru mine a fost unul motivant care m-a pus pe alte drumuri si m-a facut sa ajung acolo unde nu am ajuns pana acum din lipsa de incredere in mine. Si tocmai acum, in ziua in care nu se intampla nimic, ma gandeam la cate s-au intamplat pana azi.  Apasarea asta, starea mea meditativa si parfumul fin al toamnei ce pluteste in aer ma determina sa ma intorc din nou la scris. Si ce sa scriu pentru a face posibila o intamplare? Sa scriu de exemplu ca mi-ar placea sa ma inscriu la Superblog 2020? Sa ma mai inscriu cand de-atatea ori am renuntat? Cand dezamagirea nu m-a lasat sa merg mai departe? Cand asteptarile mi-au fost prea mari?Read More »Superblog 2020 si o duminica in care nu se intampla nimic

Eu îmi duc copilul la şcoală

Dacă vă întrebaţi ce mai fac trebuie să vă spun că… aştept. Aştept să vină toamna ce adevărata, căreia demult, îi scriam rânduri şi îi dedicăm mii de gânduri. Aştept să înceapă şcoala cu o mai mare emoţie decât fiul meu. Probabil vacanţa aceasta prelungită datorată pandemiei i-a furat entuziasmul. Aştept cu nerăbdare să primească nişte ordine clare de la clica conducătoare care să ne spună ce se va întâmpla în şcoli. Aştept ca micuţii să nu mă poarte obligatoriu masca. Aştept să nu mă mai trezesc cu groază că nu voi putea să-l ajut pe toată durata orelor de curs, că nu voi ştii cum se descurcă şi nici cum va reacţiona cu masca atâtea ore. Aştept să-şi cunoască noii colegi şi să-şi fac prieteni. Aştept să-I văd reacţiile şi să îi simt bucuriile. Mă nelinişteşte incertitudinea cu care intră în viaţa de elev, dar cred că voi avea destulă putere să-l susţin, să-l îndrum, să fiu acolo pentru el.

Read More »Eu îmi duc copilul la şcoală