In vara asta am redevenit Eu

Dimineaţa asta în care bate vântul tare are ceva aparte, azi m-am trezit ca să zâmbesc, ca să îmi pun ordine în lucruri şi să scriu, să scriu aşa cum o făceam demult, cu drag, cu entuziasm şi regularitate. Oare îmi va ieşi de data asta? Cu siguranţă da, dar doar dacă nu mai las amânarea şi neîncrederea să mă domine. In cara asta am redevenit eu.

Ştiţi? În urmă cu două luni viaţa mea se schimbă radical, pe lângă criza de colecist pe care am avut a urmat în scurt timp şi intervenţia de colecistectomie. A fost un moment greu, nu cel mai greu, însă acela care mi-a adus o revelaţie. Trebuie să am grijă de mine! Am să rezerv timp săptămâna asta ca să vă împărtăşesc întreaga experienţă, m-a readus în realitate şi m-a ajutat să mă înţeleg astfel încât să fie bine, nu o să scriu ca să vă impresionez, ci cu speranţa că voi nu veţi trece prin asaa ceva. Tot în perioada ce-a trecut mi-am recâştigat îmbrăţişările pierdute de la cel mic. Aşa, pe neaşteptate, pur şi simplu dintr-o seară a început a mă îmbrăţişa din nou. Am tăcut şi-am primit toată căldura şi iubirea ce-i curgea din braţe, am tăcut şi nu-am cutezat să pun nici o întrebare, căci îmbrăţişările ţin loc de cuvinte mereu

…o vreme în care am fost deconectaţi de la internet, televizor şi alte lucruri care ne fură uneori magia, ne-am conectat din nou la poveşti, la aventuri de-o zi, la plăcerea de a fi împreună.

Tot în vara asta am reînceput să ţin evidenţa scrisă a facturilor, ratelor şi ale altor cheltuieli neprevăzute. Rezultatul? Am simţit unde se făcea risipă şi-am eliminat-o.

Veţi spune că nu aveam nevoie de o vară pentru a face toate astea, e drept, însă aveam nevoie de acel moment, de acel „aha!” care să declanşeze în mine, din nou, motivaţia. E foarte greu să fii nemotivata, să fii neîncrezătoare, să fii nesigură… aşa cum am fost eu până la începutul verii. Totul e fără sens, fără cauză, fără scop. Te trezeşti că trece timpul, regreţi, dar nici nu faci nimic pentru a-l valorifica. Eu am început a pune preţ pe el abia când am înţeles cât eram de bolnavă… Şi iată cum boala nu e deloc o întâmplare, ea vine să schimbe ceva şi să aducă lumina acolo unde sunt nonsensuri.

De când m-am externat mi-am pus din nou agenda şi pixul în geantă. Am reînceput să scriu idei, să fac liste şi să mă bucur de eficienta lor.

Citesc mai mult şi chiar îmi propun să îmi transform canalul de youtube într-unul cu cărţi. E o idee bună? Comentaţi pe subiectul ăsta, vă rog.

Atunci când deschid ochii spre o zi cu bucurie pot să iau totul aşa cum este şi să… fac să fie aşa cum îmi doresc. Azi mă bucur de o energie debordantă. Mâine mă voi bucura de un articol lung şi foarte util despre cum a fost clasa pregătitoare. Poimâine mă voi bucura de planuri de sfârşit de săptămână şi chiar am să le scriu pe aici. Apropo de scris, scriu o carte, v-am mai spus, diferenţa e că acum chiar avansez cu acţiunea. Asta de asemenea mă bucură nespus. Am redescoperit bucuria lucrurilor făcute la timpul lor, a clipelor şi-a tuturor lucrurilor pe care le poţi face cu mintea. Ma bucur ca am redevenit eu.

Pe voi ce va bucura în vara asta? Dar azi?

Vă invit să va abonați la postări și pe noua pagina de Facebook pentru a ne atrena la discuții zilnice.

Please follow and like us: