Bunicul si baiatul meu

Bunicul si baiatul meu

Bunicul si baiatul meu s-au nascut amandoi in aceasi luna, noiembrie, la o diferenta de 80 de ani;

Au ochii ageri ai inteligentei si puterea de se impune.

Verbul lor preferat e a “putea” si nimic nu sta in calea dorintei lor de-a face lucruri multe singuri.
Bunicul si baiatul meu

Le place amandurora dimineata si la prima raza de soare zambesc parca sorbind o energie de nicaieri.

Se dau in vant dupa povesti, (stra) bunicul bun povestitor, (stra) nepotul bun ascultator.
Ale lor sunt fructele toate cate au mai ramas pe undeva.
Pentru ei cea mai importanta prezenta feminina sunt eu.

Stiu sa se tina in brate.

Rostesc cu putere tot ce le sta in suflet.

Cand sunt singuri canta si vorbesc la niste telefoane cu disc, doar pentru amuzamentul celui mic.

Cel mare dintre ei cedeaza privirii umede si rugatoare atunci cand ii spune “mai stai”.

Ii urmaresc dand si primind explicatii despre cel mai simplu lucru gasit imprejur.

Animalele sunt o dragoste mare a lor, mai ales cainii.

Beau apa cu placere, uneori se intrec pentru ca piciul sa rada in pahar.

Spun amandoi “multumesc” si “te rog”.

Se bucura la vederea unor lucruri simple.

Intotdeauna le duc dorul si cand ii prind ii strang la piept pe amandoi.

As vrea sa mi-I gravez in suflet ca o urma adanca in nisipul plajei eternitatii mele.

Ii iubesc fara margini pe amandoi.

Sursa foto

Da mai departe daca iti placeShare on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Email this to someone

7 thoughts on “Bunicul si baiatul meu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *