Nu ar fi trebuit sa fiu niciodata organizator de evenimente. Poti sa ma pui sa merg pe sarma, dar sa nu ma lasi sa organizez un eveniment, pentru ca, e neaparat sa stii din capul locului ca, la capitolul asta sunt o catastrofa. O catastrofa atat de mare, incat trebuie sa uit eu ceva, nu orice lucru, ci unul deosebit de important.
Cu lista de invitati in mana am uitat sa chem un unchi. Mi-am amintit abia cand i-am invitat copiii. O mai gafasem o data, tot cu el, la botez. Il sun, imi pun cenusa in cap a doua oara, ma rog spre iertare si il conving sa vina mai mult de dragul lui David, decat la rugamintea mea
Tortul e pus pe comanda de multe zile, va fi intr-o forma haioasa, colorat vesel si mare. Detaliile astea le-am avut in cap cand am ajuns in cofetarie, dar pana sa vorbesc cu cineva, am uitat complet sa intreb cat costa maartipanul, sansa mea a fost ca doamna ce prelua comanda sa-i specifice pretul.
Inainte sa imi setez o “reamintire” pe telefon si sa ma bat in cap cu el mi-am propus sa nu mai uit nimic. Avem de stabilit locatia si cine stie ce imi iese din minte pana ajung la destinatie.
Deci, calitatea de invitata mi se potriveste cel mai bine, la baut si mancat nu- mi trebuie multa memorie. Fotografie
E 11 noiembrie, e ziua lui si ziua in care am sa va scriu despre nasterea copilului meu. Acum un an era aceasi zi. La 12.40 te-am auzit pentru prima oara, plangeai atat de tare incat am vrut sa te cuprind in brate, erai al meu si doar al meu si trebuia sa te linistesc. Mic, roz si nelinistit mi te-au asezat pe piept. Ai tacut si inima mea a incetat sa bata. Si era atat de liniste, de bine si de frumos in lumea asta noua in care intrasesi. Imi venea sa ma ridic si alerg cu tine in imbratisare doar ca sa pastrez momentul. Incercam sa te simt, sa te mangai, sa te strang in mine asa cum erai cu cateva minute mai devreme.
Si-am plans cand mi te-au luat intorcandu-ma cu tot cu perfuziile din stativ sa nu te scap din ochi. Te aspirau si te infasau, dar parca imi luau un drept ce-mi apartinea doar mie. Trei femei erau in jurul tau cand ai parasit locul intalnirii noastre. Am inceput a plange la fel de tare ca si tine ignorand de emotie toate sfaturile oamenilor in alb de langa mine, te voiam inapoi.
A fost singura clipa in care am simtit ca mi te ia cineva.
Ai revenit cateva ore mai tarziu si ma priveai nesigur intrebandu-ma parca ce avea sa se intample de atunci inainte. Nu stiam sa-ti raspund pentru ca eram coplesita, doar te-am imbratisat si te-am pupat ca sa te asigur ca indiferent de ziua ce urma erai in siguranta pe drumul nou.
Sunt coplesita si acum si imi scutur sufletul de emotii cand te privesc cum dormi. Acum ma copleseste si ideea ca vorbesc despre nasterea copilului meu.
Oare stii ca acest 11 noiembrie care mi te-a adus m-a schimbat pentru totdeauna?
Oare stii cat de multa dragoste am strans in ochi, in brate si in suflet doar pentru tine? Atat de multa pentru nimeni nu am mai strans.
Oare stii cat ma bucur sa descopar in fiecare zi un lucru nou la tine?
Dar cate ma inveti?
Te iubesc cand ma cauti ca sa te cuibaresti la san.
Te iubesc cand ma trezesti in creierii noptii ca sa te joci cu mine.
Te iubesc cu fiecare zambet ce mi-l dai.
Te iubesc cand imi umpli ochii de lacrimi.
Te iubesc si cand faci nazbatii ce iti depasesc cu mult varsta.
Iti iubesc rasul pur si tare ca si-al meu.
Iti iubesc mainile dibace.
Mersul ti-l iubesc.
Curiozitatea innascuta si perspicacitatea cu care explorezi totul si pe ele le iubesc.
Iti iubesc prima maseluta.
Felul in care m-a astepti sa vin acasa.
Modul in care ma privesti cand ploua.
Cum stii sa ma tii in brate.
Cand la durere strigi “mama”.
Si pentru cum ma faci sa ma simt mereu, pentru tine sunt unica.
Esti urmarit de cifra unu specifica acestei zile de 11 noiembrie, te-ai nascut intr-o zi de luni, ai cifra destinului 1, deci iti doresc sa fi la fel ca anul trecut, un deschizator de drumuri.
Cu aceasi emotie sa ma coplesesti baiatul meu, toata viata.
Alaptez si ma doare capul, ce sa fac? Stie cineva?
Pana acum doua seri nu s-a intamplat niciodata, dar niciodata, sa nu-i pot eu da sa manance micutului.
Atat de tare ma durea capul incat abia il mai puteam tine sus, la masa micutul canta si dansa pe langa mine agatandu-se de genunchi si tragandu-ma de maini sa ma misc mai repede. De unde sa stie el ce greutate duceam pe umeri?
Dupa cateva incercari lente, cu mare parere de rau i-am plasat sarcina tatalui. Baietelul ma privea nedumerit si chiar m-a urmat in camera intrebandu-ma parca de ce m-am ridicat de la masa inainte sa termine din farfurie? L-am pupat usor spunandu-i ca ma intorc cat pot de repede, apoi m-am aruncat pe pat.
Un sac de box zici am atins cu tampla si din spatele pernei mi se carau neincetat pumni. M-am rasucit si mi-am prins genunchii in brate, asa chircita mi-a fost bine, o bucata buna de timp m-am lasat intr-o tacere grea , orice zgomot cat de mic imi spargea in mii de cioburi fruntea, ea era zona cea mai dureroasa.
Cand m-am ridicat parca purtam o cariera in cap ale carei pietre se rostogoleau fara astampar. Repezindu-ma la fereastra am crezut ca aerul ma va imbratisa cu mai bine, dar nici pomeneala, pietrele se rostogoleau si mie imi venea sa vars.
Mi-am varat atunci mainile in apa rece ca gheata, mi-am masat degetele pe rand, in zadar… Mai urma o incercare somnul. El m-a cuprins pentru cateva ore, dar in momentul in care am deschis ochii ca sa alaptez baiatul flamand durerea batea ca o toaca in partea stanga.
Cu jumatate de cap in chingi am luat copilul in brate straduindu-ma sa nu-l sperii si-am cautat sa respir puternic si repetat. Nu a functionat nici asta, dupa ce piciul s-a intors in vise a mea durere era si mai puternica. I-am cerut sotului sa ma ia in brate, sa-mi faca masaj, nici vorba sa cedeze, napaznica se tinea strans de ceafa mea masurand-o iar in pumni. Am adormit din nou greu, cu greata in gat si intr-o pozitie total nepotrivita in mod obisnuit, dar ceruta de capul incapatanat sa nu se potoleasca.
Ieri istoria s-a repetat spre seara, atunci am baut lichide si-am scapat pana la ora culcarii, azi ma doare din nou, nu foarte tare, dar doare. Ati patit si voi asa? Sa fie inceput de raceala?
Partea proasta e ca, in timpul alaptarii nu pot sa-mi administrez nici un tratament clasic, stie cineva vreun remediu bun si in situatia asta in afara apei reci, a aerului proaspat si-a masajului la tample?
Doctorul sugarului e pediatrul, nu generalistul. Responsabilitatea medicului de familie in ceea ce priveste gravida incepe inca din timpul sarcinii si continua si dupa nastere, indreptandu-se spre mama cat si spre bebelus. Bun, ai zice, e medicul cu care intretii o relatie apropiata la un pas distanta, dar dupa nastere lucrurile se schimba si in seama doctorului generalist ar fi bine sa lasi doar vaccinurile. Asta fac si eu, experienta m-a invatat, iar Dave e asistat mai mult de pediatru.
In primul rand pentru ca, a fost primul medic care s-a ocupat de el inca din prima clipa de viata. I-a supravegheat evolutia intra spitaliceasca, i-a tratat icterul fiziologic. I-a recomandat doar picaturi pentru colici si nu a uitat sa-mi lase o carte de vizita la externare.
Acasa am adus caietul de vaccinuri si un bebe mancacios. Am chemat doctora sa-l ia in evidenta si am fost deschisa pentru orice sfat. Toate bune si frumoase pana la recomandarea ceaiului cu zaharuri pentru colici (Baby-drink), cand mi se ridicase automat o spranceana neincrezatoare. Decizia de a-I administra doar Bonnisan mi-a apartinut.
O alta nevoie de asistenta specializata a fost cand puiul de 3 luni se constipa constant, scaunul lipsind pana la 3 zile. O sun pe generalista, imi spune sa-I cumpar Duphalac, asta pentru un copil atat de mic mi s-a parut a fi din nou un gest extrem. Mi-am asumat sa nu ascult si-am sunat pediatrul, sfatul a fost altul, ceai de chimen, 200 ml de apa clocotita cu graunte cat cuprindeam intre doua degete. A baut bebe mai greu, dupa insistente si respingeri, dar pana la urma a baut putin, la nici 30 de minute avea scaun. Privindu-l cum imi zambeste linistit, am decis pentru binele lui sa o apelez doar pe cea care il stia din prima lui zi. Si bine am ales.
In preajma vaccinului de 6 luni bebe a contactat o viroza, pentru ca nu era inca diversificat am realizat ca v-a fi mai greu de tratat, dar nu m-am pierdut cu firea. Neonatologul mi-a spus sa-I indepartez cat pot de mult si de bine secretiile nazale si sa-I administrez lichide multe fara alte interventii. Cand a trebuit sa I se amane vaccinul, doctorita de familie ultragiata m-a luat pe sus.
– De ce nu mi-ai spus ca e racit?
– Am sunat pediatrul din timp.
– Aaa, dezamagita, ce a zis sa-I dai?
– Lichide si sa-I indepartez secretia abundenta din nas cu batista bebelusului (care de acum putea fi folosita pentru ca, bebe statea in sezut).
– Atat?! Tuseste, stranuta, da-I nurofen, 3.5 ml pe zi si pune-I biorinil in nasuc, daca in trei zile nu-I trece vii cu el la mine si il trec pe antibiotic. Stop. Antibioticul ii ia imunitatea. E contraindicat total si l-am luat din nou pe NU in brate dupa ce-am inchis. Bineinteles ca nu l-am dus la control si-am continuat sa vorbesc doar cu pediatrul iar micul rege era sanatos peste alte 5 zile.
Concluzie, generalistii nu au suficiente cunostinte pentru a acoperi eficient nevoile unui sugar si se grabesc cu tratamentele puternice tocmai pentru a iesi din incurcatura cat mai repede, nu si cat mai bine.
Copilul tau e responsabilitatea ta si trebuie sa alegi ce e mai bine pentru el, chiar daca uneori inseamna sa-ti asumi unele decizii. Atunci cand esti depasit de situatii apeleaza intai, dar cu incredere la medicul lui specialist, la pediatru.
Poza de aici
De 11 luni incoace toata viata mea e altfel, e plina, curata, desavarsita. Asta ai facut tu, dulce David. Acum 11 luni asteptam cu inima la gura sa mi te aduca cineva, cand balaia si blanda Mihaela mi te arata infasat ca un mic faraon am inceput sa plang.
Mi-era teama sa nu-ti fac rau si nu ti-am spus nici un cuvant cu voce tare, era prea tarziu si nu voiam sa te trezesc. Dormeai atat de adanc pe pieptul meu scuturat de suspine. In gandul meu erau atatea fericiri pe care nu puteam sa te fac sa le simti, imi doream sa simti ca sunt mama si ca iti multumesc ca m-ai binecuvantat sa fiu. Femeia vecina de salon ma intreba daca nu cumva imi doream sa fi strans la piept o fetita, cand te-am mai privit o data atent, studiindu-ti trupusorul te-am simtit si mai al meu si-am zis “nu”, erai baiatul meu, cel mai frumos si mai dorit baiat dintre toti copii din lume.
A fost clipa in care ti-am promis ca o sa-ti arat ca esti unic. Nu stiam ca tu imi vei dovedi zi de zi ca asa si esti inainte ca eu sa fac ceva. M-ai invatat cum sa te tin in brate. Sa iti descifrez plansul, de foame, de durere, de dor. Sa ma simt implinita ori de cate ori ochii tai, ce sunt identici cu ai mei, ma privesc. Fericita sa iti potolesc foamea, binecuvantata sa iti dau lapte din mine. Fastacita sa-ti descopar fiecare noua miscare. Incantata sa-ti pot face baie si sa vad cat de mult iubesti apa.
Extraordinar a fost sa fi tu prima fiinta pe care am pupat-o anul asta, pentru ca, erai prima fiinta pe care o tineam in brate. Intr-un zambet crescand o data cu tine. Am fost uimita sa te vad evoluand in salturi.
Ai zambit si-am plans, ai gangurit si-am plans, ai spus primele silabe si-am plans, ai coborat singur din pat si-am plans, te-ai ridicat precoce in sezut si-ai inceput a te juca si-am plans, ai facut prima descoperire in spatiu largit, am plans. Ai mancat primul oara tot de la mine, am ras. Am ras si cand ti-ai pus prima supica in poala, am ras cand alergai sticla de-a busilea, cand voiai crucea preotului la botez, am ras. Cand l-ai lovit pe tati peste buze asemeni mie, cand ai ciocnit primul ou, cand ai atins prima oara o frunza, la fantana arteziana pe care o vedeai intai. Am ras si-am plans si cand mi-ai spus “Mama!”, asa ma simt din prima zi impreuna si de atunci esti mereu cu mine.
Iti promit sa iti ofer toata viata tot ce am mai frumos, cu toata dragostea de care sunt in stare.
Reading Time: 1minuteNu-mi place frigul cand alunga oameni, cand topeste dimineti, aprinde focuri, pune haine in plus, mareste griji, inghite surasuri, dar mai ales, nu-mi place cand fura veselia unui bebelus. Frigul, hot de fericiri Read More
Reading Time: < 1minutesBaiatul meu cel matinal Mangaie sanii atunci cand vrea sa ma trezesc si eu.
Se uita cu bagare de seama la taica-su si daca nu primeste vreo reactie se intoarce iar spre mine.
Se sprijina intr-un cot si asteapta sa consult ceasul, nu trebuie sa arate mai mult de sase. Apoi ma priveste intrebator: “Mai e mult pana ne jucam?” Il pup cu patos pe frunte si ma-ntind. El sare sa prinda rama patului, din a doua miscare e in picioare si incepe a vorbi.
Spune ceva peretelui, mainilor lui dibace, bineintele lui tati, mie, de fiecare data eu sunt ultima, pentru ca, eu trebuie sa si intru in actiune.
Stie, urmeaza schimbatul scutelui si mai cu ochii inchisi, mai cu voia mea, mai fara ma si pomenesc in mijlocul jucariilor din camera. Acolo l-am obisnuit sa stau in orele de joaca.
Joaca incepe, insa cand vrea EL, nu are importanta cat arata ceasul, el nu are unul. Mi se aduc pe rand: ingerasul, pisica, capsuna si cana, trebuie sa verific daca s-au trezit si sa i le inapoiez.
Mai casc o data, face acelasi lucru si isi face cerc cu jucariile. Se plictiseste si merge spre scaun sa-l rastoarne, il apostrofez incet, e clipa in care realizeaza ca nu m-am trezit de-a binelea si se intoarce ca sa imi ia mainile sau picioarele in brate. Asa incepe o zi cu David, asa baiatul meu cel matinal opreste timpul in loc in fiecare dimineata. Cum sa nu fiu fericita?
happy family sleeping together. mother embraces the newborn baby in bed sursa foto
Reading Time: < 1minutesMica demostratie nocturna. Noapte. Ora inaintata bine. Nici o lumina aprinsa. Stateam cu totii in pat asteptand somnul. Noi, cei mari motaiam, el, piciul se rostogolea de la stanga la dreapta fara incetare. Nu era agitat, se juca.
Mica demostratie nocturna
Scena s-a repetat de nenumarate ori pana a ajuns sa stea cu fata in jos, atunci cu toata forta se impingea in manute incercand sa se ridice. De necaz ca trupul nu-l ajuta inca isi lasa capsorul pana jos ca intr-o semi flotare. A ras si a gangurit pana l-a rapus oboseala, atunci ridica ostentativ sezutul. Suparat si mai tare pe veselia ce pusese stapanire pe noi a capitulat cu un “a ba”.
Cred ca a fost un sigur ” Ba DA!”. sursa foto
Reading Time: < 1minutesIubiti-va de Paste . Ma uit cu uimire la inghesuiala din magazine. Ma sperii de avalansa de retete de pe facebook si de agitatia de prin bucatarii. Ma dau indarat in fata celor care pun Pastele ca sinonim pentru cumparaturi. Imi pare ca au pierdut ceva pe drumul dintre un raft si celalalt. Pentru mine Pastele e liniste, familie si copil, intr-un cuvant iubire.
Gresesc?
Iubiti-va
Poze mai multe
Credeti in iubirea care face copii, faceti copii, inmultiti iubirea, iubiti-va de paste, mult.
Iubiti-va caci nimic nu e mai pretios decat iubirea.
Iubiti-va famila de paste, pentru ca, in familie sunt cele mai frumoase sarbatori.
Reading Time: < 1minutes
Cateva Da-uri si cateva Nu-uri din viata de mamica. Experienta are sa te invete ce este cel mai bine pentru tine si puiul tau, dar sa stii de la mine ca:
Cateva Da-uri si cateva Nu-uri din viata de mamica
cea mai importanta alimentatie pentru micut este cea la san si cu toate ca nu-i lucru deloc usor, alapteaza-l evitand sa inlocuiesti mesele cu ceai.
nu exagera cu hainele groase, o regula de baza esta ca bebelusul sa aiba o haina in plus fata de tine.
da, spala-l in fiecare zi fara sa fierbi apa din cadita.
nu da nimanui voie sa se apropie fara a fi spalat pe maini.
da vaccineaza-l, il vei ajuta pentru toata viata.
nu ii da apa pana in momentul diversificarii alimentatiei.
scoate-l afara marind treptat timpul de plimbare.
nu exagera cu apretarea si sterilizarea hainelor.
nu asculta de altcineva in afara de medic cand vine vorba de problemele copilului.
foloseste pampers orginal este mult mai bun decat toate celelalte produse.
ai grija sa ai mainile mereu curate.
nu il invata doar in liniste si intuneric.
arata-i mereu cate ceva nou.
Copilul iti va cere singur tot ce are nevoie printr-un plans specific, trebuie doar sa il asculti. Sursa foto internet,
This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.
Strictly Necessary Cookies
Strictly Necessary Cookie should be enabled at all times so that we can save your preferences for cookie settings.
If you disable this cookie, we will not be able to save your preferences. This means that every time you visit this website you will need to enable or disable cookies again.