Băile Olănești
Reading Time: 5 minutes

E sâmbătă noapte și ploua. De la fereastra pensiunii mele se vede Biserica din Băile Olănești. E toamna în jur și miroasă a struguri iară mie îmi canta sufletul a melancolie.

Băile Olănești

Nici prin gând nu ne trecea ca anul asta vom putea sa avem o vacanta, însă universul are grija de toate și pune lucrurile în ordine. Intr-o seara, la o vorba cu viitorii noștri nași, am aflat ca urma sa ii însoțim la Băile Olănești, pentru ca asa își doreau ei.

Plecarea

Am plecat intr-o zi de marți, dimineața devreme, când tot frigul ne întra în bagaje. Soțul meu nu știe sa facă bagaje și în mijlocul toamnei noi purtam după noi tricouri . Burdușiti în taxi am tăiat Bucureștiul în doua și am ajuns fără suflu în Autogara Militari.

Acolo, spre marea noastră surpriza, am aflat ca doar în acea dimineața autocarul nu mergea direct spre ,Băile Olănești, urma sa schimbam la Râmnicu Vâlcea. Boții de neșansa am acceptat și asa. Am cumpărat 5 bilete, cel pentru copil costa 29 de lei.

Drumul

Autocarul era din acela cu scări în care m-am urcat cu greu. Insuntru era frig, din nou frig din cauza aerului condiționat. Șoferul strângea biletele, dar l-a reglat și totul a întrat în normal.

Mi-am ales locul la geam și am sperat sa fac cele mai faine poze. Nu a fost deloc asa, și foarte curând mi -a făcut dor de o carte. Lângă mine , David manca stick-uri și ma ținea de mana. Șoferul era profesionist și asa am călătorit fără sa îmi fie teama în gat.

La Vâlcea, un autocar mov ne prelua spre destinație. Al doilea șofer nu avea același calm și nici nu voia sa ne lase la Hotel Olănești , după o clipa de gândire a acceptat.

Sosirea in Băile Olănești

În stânga drumului,in  panta se înaltă hotelul renume al stațiunii, Olănești. La dreapta șerpuit se făcea drumul spre piața, acolo, în spatele ei trebuia sa ajungem. Când am coborât am ajuns într-un parc foarte frumos, construit pe poduri ce purtau pe ele ghivece cu flori.

Panta era abruptă și picioarele ne duceau singure la vale, o doamna vesela și mandra ca e bunica, ne veni în întâmpinare. Era gazda nostra.

Spre casa am făcut prezentările și știam ca am nimerit în loc bun.

Cazarea.

O casa alba, fără nume, avea sa ne fie cămin câteva zile. I-am urat scările, fiindcă le am urcat greu, însă sus ne-a întâmpinat un spațiu luminos și plin de flori ca o răsplată. Din cele doua încăperi am ales-o pe cea cu holisor și baie separată. Camera avea un pat frumos, doua veioze, termometru și televizor. În balcon era amenajata o mica bucătărie, de la fereastra se vedea dealul, izvorul ce sudura continuu și biserica.

Odihna

În spatele ușilor închise nu domnea decat liniștea. Somnul ne-a fost profund și mult. Nici un tipat, nici un claxon, nici un tramvai și nici o pasare . Doar susurul apei atat de liniștitor.

Prima zi.

Acomodarea cu localitatea s-a făcut greu, gazda ne-a arătat o scurtătura care mai rău ne-a încurcat, purtandu-ne pe străzi lăturalnice. Pana la urma, o localnica ne-a spus sa facem cale întoarsă, asa am găsit hotel Stogu, unde urma sa mâncăm.

Clădirea era impozanta și mare, făcută intr-o arhitectura frunoasa și noua, terasa așezată pe rău la fel de frumoasa, dar cu mese lipicioase. Din meniu ei au ales cartofi prăjiți și mici, iar eu o pizza vegetariană pentru ca ,le lipsea meniul zilei

Micii erau nefacuti și din carne de perișoare, cartofii tari.

baile olanesti

Dar pizza mea vegetariană a fost de departe un eșec culinar, ca era mica nu ma deranja, dar era îngrozitor de săracă și de proasta. Un blat uns cu bulion , câteva felii de roșii, câteva de ardei, rondele de ceapa și măsline . Nici cel mai prost bucătar nu putea sa greșească atat de tare . Dacă ajungeți pe aici nu mâncați la Stogu.

baile olanesti
Pizza vegetariană Stogu

Am plecat dezamăgiți și cu gândul sa mergem la lacul cu nuferi și Vila lui Ceaușescu de aici. Nu am ajuns la vila fiindcă era puțin departe.

Băile Olănești

Băile Olănești

Îmi pare tare rău că aici m-a lăsat bateria. Dar lacul cu nuferi este o zona minunata și protejata, unde frumusețea nu are egal. Cele doua întinderi de apa și pădurea sunt incredibile.

A doua zi am vizitat târgul cu suveniruri din care ne-am achiziționat cate ceva, dar gândul meu a rămas la niște lămpi de sare fantastic de frumoase.Poate data viitoare.

Alături am găsit Pensiunea Europa la care am băut cel mai bun vin fiert cu scorțișoară și gutuie.

Și am mâncat o buna ciorba cu legume.

 Copilul s-a bucurat de toate și si-a savurat tacticos sucul.

Aici zona era mai populata, mulți turiști vârstnici veniseră sa se bucure de beneficiile apelor și izvoarelor din Băile Olănești.

Locul este de poveste, construit pe coline și izvoare se bucura de tot darul vieții. Pădurea șerpuiește de-a iar dealurile acum toamna se colorează în arămiu.

Din păcate am prins și zile ploioase în care am stat în camera, eu citind, copilul scriind

 Data viitoare as vrea sa vizitez Piatra scrisa, Aleea izvoarelor , vila lui Ceaușescu și castelul Turn. Băile Olănești rămâne în inima mea un loc magic .

Vă invit să va abonați la postări și pe noua pagina de Facebook pentru a ne atrena la discuții zilnice.