Azi la ora 6 am comis un furt. Am furat cerului luna plina pentru o clipa. Oglinda cerului neclara isi lasa ochiul sa priveasca plin spre noi, insa lumina asta difuza ne-a adus bucuria inapoi.
Ati privit vreodata luna tinandu-va iubirea vietii in brate? Incercati, o sa simtiti cum luati din inalt o farama de timp in plus.
Se spune cu luna plina tulbura somnul si ce-i drept asta e cat se poate de adevarat, dar in clipa in care te trezesti si:
- langa tine doarme un suflet mic ce te-a inlantuit sa fie sigur ca ramai cu el.
- in jur e o pace si o senzatie de bine suprema.
- lumina alba a lunii strabate spre lucrurile care iti sunt dragi mangaindu-le parca pentru a le sublinia frumusetea.
- de la fereastra te vegheaza infinitul cerului.
- prima miscare pare ca strica magia si-ai vrea sa ramai asa intrun cadru static cateva minute ce tind spre infinit.
- cand in sfarsit iti calci pe suflet si te strecori jos din pat pe covor gasesti cartea ta preferata din acest moment.
- o iei, o mangai, verifici semnul aducerii aminte si-o asezi pe noptiera in bataia lunii.
- nu-ti gasesti papucii, dar fara sa vrei incepi sa canti ceva putin inteligibil.
- te intorci spre fereastra si privesti orasul indelung, el iti mai arunca cate un ochi si apoi se intoarce in propria tacere.
- pe strada se profileaza silueta romantica si filiforma a unui indragostit de luna.
- si… doua brate protectoare te cuprind pentru a te vari la loc in suflet.
- vrei sa mai ramai in momentul asta parca rupt din rai si-l tragi de mana sa vina dupa tine.
- afara e rece, dar suficient de bine incat sa iti revigorezi inima.
- iei telefonul, gasesti pozitia perfecta si furi luna plina doar pentru voi.
- apoi iti asezi obrazul pe pieptul celui drag si simti iubirea pana in adancul fiintei.
Nu-i pacat sa ratezi asa o noapte?
