Muzica pentru suflet
Reading Time: 2 minutes

Muzica mi-a fost mereu alaturi,. Prima a fost pana si in blogging, pentru ca, primul meu pseudonim online a fost devoratoarea de muzica sub care scriam doar despre piesele care imi faceau placere. Acum, datorita depresiilor si strarilor de anxietate cu care ma lupt zi de zi am ales Tacerea.

Muzica pentru suflet

 

 

Muzica pentru suflet se aude rar, in surdina, in casti, pentru putina vreme ca nu cumva sa-mi zdruncine sufletul si amintirile prea tare. Uneori muzica ma doare si durerea asta e imposibil de dus. Poate pentru ca sunt eu sensibila. Poate ca am legat de muzica prea multe incarcaturi emotionale. Poate ca intr-o zi o voi reasculta. Cine mai stie,

Azi am primit o leapsa cu muzica pentru suflet de la Diana, si am acceptat-o pentru ca mi-a placut. Regula e sa recomanzi o piesa aparte pe care nu o auzi peste tot, dar care iti trezeste emotii si bucurii intense.

Nu o sa pot sa recomand o singura piesa, am ales chiar cinci si o sa va spun pe scurt ce ma leaga de fiecare.

  1. Piesa unui film de suflet,Caetano Veloso Cucurrucucu Paloma , apare pe genericul fimului Hable con Ella, film ce vi-l recomand din suflet, e o poveste de dragoste intre un tanar asistent si o fata aflata in coma.

 

2. Piesa care intotdeauna ma face sa plang Bliss – Wish You Were Here, e preferata unui om care m-a ranit ingrozitor. Povestea asta promit sa o scriu candva.

3. O piesa care imi aminteste de mama ei ii placea de asemenea foarte tare Etta Johnes. I`d rather go blind.

4. In adolescenta ascultam cantecul asta in fiecare zi, Sade By your side.

5. Si ultima, poate piesa mea preferata dintre ele Mai departe Adrian Berinde.

http://youtubeemp3.net/trilu-mp3/muzica-diverse/adrian-berinde-mai-departe

Ar mai fi multe, cate sute, nu stiu sa le numar. Sunt doar muzici care sunt si fapte si emotii pentru mine. Muzici cu care am invatat sa cresc si sa iubesc si de care ma leaga amintiri magice.

Leapsa primita suna cam asa.

Prima regulă
: Postați o piesă muzicală care să nu facă parte din ceea ce numim în mod comun muzică și ascultăm de obicei la radio sau prin alte părți. Adică, să nu se încadreze nici la muzică ușoară românească, nici la muzică ușoară străină, nici la muzică populară românească, nici la muzică populară străină, nici la muzică clasică, nici la jazz, nici la rock, nici la house, nici la pop, nici manea să nu fie etc. O muzică non-standard, care v-a plăcut și pe care o recomandați și altora.

AM POSTAT 5!

Regula a doua Dați leapșa mai departe la exact 3 bloggeri pe care va trebui să-i menționați explicit, prin nume sau pseudonim. Deci fără „această leapșă poate fi preluată de X, Y, Z și de toți cei care mai doresc”, trebuie să alegeți în mod clar și explicit 3.

Bun, pai sa fie pentru:

Regina BuBuruza.

Zuzu

Si Oana Inima din cuvinte.

Pe maine.

 

***Va astept si pe actuala pagina de facebook pentru postari zilnice si sa va abonati la postari.

Sursa foto unsplash.com

 

 

Reading Time: 2 minutes

Candva si eu credeam intr-o lume minunata, candva speram sa pot pastra o lume a inocentei. Azi, cand Mihai Constatinescu este deja intr-o alta lume am simtit vibratia melodiei diferit. Am ascultat-o cu multe lacrimi in ochi si in sfarsit am inteles de ce l-a consacrat la un moment dat: a fost o revelatie. Un om care nu a avut sansa sa fie parinte, dar care a iubit cu adevarat copiii. Melodia asta e pentru ei toti. Este mai putin important ca Mihai Constantinescu nu a avut o voce senzationala, e mai putin important ca a fost un crai ce iubea femeile frumoase, e mai putin important ca unii spun ca ar fi sabotat muzica romaneasca. Important e ca a gasit o cale, una spre inima multora. S-a inchis inca un capitol din copilarie, Amintirile sunt singurele care ne raman vii. Intotdeauna vii.

Read More

a murit adrian berinfe
Reading Time: 2 minutes

Iti multumesc ca ai avut curaj sa fii altfel, Adrian Berinde. Iti multumesc pentru ca m-ai lasat in lumea ta magica. Iti multumesc pentru diversitate. Pentru putere. Pentru frumos. Vei fi intotdeauna un om desavarsit si un  suflet creator. Nu a murit Adrian Berinde, nu v-a muri niciodata.
In urma cu un timp ii donam o suma infima pentru putea sa ajunga in Germania la tratament, iar dupa ce s-a intors de acolo a vrut sa ne multumeasca si mie si celor care au facut asta posibil. Si-a oferit pana si ultima picatura de energie pentru noi. A murit Adrian Berinde? Nu s-a dus mai departe.

Absent-versuri.
si-n timpul ce a trecut doar ca sa fie
am spart oglinda-n care ne vedeam
jumatea mea din cioburi – de manie
jumatatea ta zambind lipita n geam
ca sa prind un loc pe jos
la trenul de noapte
ca sa fiu sigur ca maine
voi fi departe
ca sa uit ca am fost batran
si voi renaste
intr-o lume-n care nimeni
nu ma va recunoaste
si n geamul n care noaptea da cu stele
ne am revazut toti anii intreband
pamantul care sta la coada vietii mele
cu poza ta in maini si tremurand
si am sa prind un loc pe jos
la trenul de noapte
ca sa fiu sigur ca maine
voi fi departe
ca sa uit ca am fost batran
si voi renaste
intr-o lume-n care nimeni
nu ma va recunoaste
si somnul tau de apa si de maine
am sa ma intorc din nou ca un hoinar
e timpul care latra ca un caine
e visul tau ascuns intr un sertar
ca sa prind un loc pe jos
la trenul de noapte
ca sa fiu sigur ca maine
voi fi departe
ca sa uit ca am fost batran
si voi renaste
intr-o lume-n care nimeni
nu ma va recunoaste
Drum bun, suflet creator!
Vă invit să va abonați la postări și pe noua pagina de Facebook pentru a ne atrena la discuții zilnice.

 

a murit adrian berinfe
Sursa foto
Am inscris acest text la provocarea muzicala

povestea barbatului interbelic
Reading Time: 4 minutes

Povestea barbatului interbelic cu Vlad Mirita la Deva, a fost una intensa cu flori, scrisori parfumate, strangeri de maini, sarutari furate si povesti despre el si ea. Toate scrise cu cerneala inimii.
Iubitul meu sot s-a gandit sa imi faca o bucurie si s-a straduit sa castige o seara cu iz interbelic de petrecut in doi. Astfel am avut o seara de sambata cu incarcatura romantica.

In centru Vechi la Teatrul de Arta Deva.

Sosiseram devreme, printre primii, ca sa ajungem mai usor in sala. Strada imbibata de miros de cafea canta parca dupa muzica vechilor cafenele si astepta asfintitul. Soarele mangaia pentru ultima oara crestele cetatii cu mana-i timida si rosie, iar vantul inserarii isi facea disccret simtita prezenta. Teatrul de Arta era la fel de solem si de frumos pe cat il stiam.
La usa lui mai asteptau alte doua doamne, una dintre ele era chiar doamna Elis, de la Hunedoara Tv, o veche prezenta in viata culturala a Devei. Am recunoscut-o din prima si chiar dansa ne-a spus ca trebuie sa mai asteptam fiindca artistii inca repeta.
Am insteptat o vreme  strada fara sa intram in foaier si urmaream lumea in tacere. De usa se apropiau cupluri elegante si doamne care mai de care mai cochete. M-am bucurat sa le vad. Formam cu totii un public elegant, demn de povestea barbatului interbelic cu Vlad Mirita la Deva. Am remarcat fara greutate ca faceam parte din publicul tanar si ca muzica acestui spectacol e pentru o alta generatie.
Tot inainte sa intram am vazut ca afisul ce anunta prezenta lui Vlad la Deva era dosit dupa un panou si nu prea era vizibil. Dupa umila mea parere trebuia lipit pe usa principala, alaturi de alte spectacole viitoare, dar cum suntem la Deva, ma gandesc ca am prea multe pretentii.

Povestea barbatului interbelic cu Vlad Mirita la Deva a inceput in foiaerul foarte cald, unde asteptam de acum sa se sfarseaca repetitia.

Eram tot mai multi si mai nerabdatori, doamne dornice sa asculte muzica de suflet, domni care isi aduceau sotiile la spectacol. Cel mai tare m-a impresionat prezenta a doua doamne, mama si fiica. Prima isi sprijinea batranetea in baston si zambea desi cred ca sarise bine de optzeci de ani, fiica sa, o doamna de vreo saizeci si ceva de ani,  o insotea cu demnitate si ii facea loc pe un scaun.

Cand in sfarsit usa s-a deschis toata lumea stransa langa noi a dat buluc inauntru. Ca sa nu ne inghesuim, ca tot aveam loc pe ultimul rand am asteptat sa treaca valul.

Ajunsi in sfarsit pe locul noua si zece rezervate de invitatie am avut bucuria sa constat ca voi vedea toata scena. Poze nu am apucat sa fac decat trei pentru ca am fost rugati sa ne inchidem telefoanele…off, poate pana la urmatorul concert o sa am propriul meu aparat foto ca sa nu mai deranjez.
Pe scena decorul era de poveste. Un pian, o carciumioara, o sufragerie si multe lumanari. O imbinare pefecta intre traditionalism si modernism ca in perioada interbelica.
Cand sala s-a inundat in intuneric am stiut ca ni se pregateste ceva, urma sa ascultam un concert la lumina lumanarilor.  Pianistul ne anunta o poveste de dragoste dintre un el si o ea, poveste scrisa cu cerneala inimii.

Un barbat interbelic isi astepta doamna cu nerabdare si asa a intrat si Vlad Mirita in poveste, cantand.

Cum era si firesc, primul cant a fost Iubesc femeia, domnul astepta, dama nu venea. Coplesit de asteptare si de dor, elegantul barbat pleaca, dar se intoarce cu o alta incercere. Cu piesa lui Titi Botez, sub balcon eu ti-am cantat o serenada, el voia sa isi sensibilizeze iubita. Juna intra in joc si ii ofera esarfa ei in schimbul trandafirului alb.

Astfel incepe un joc al seductiei si a-l cuceririi. Povestea soptita, sfioasa, gratioasa, fina, ii apropie pe cei doi.

Sarutarile furate sunt un deliciu, caci gura pentru sarut e data, dupa cum zice si cantul:

Casatoria e iminenta, dar aduce dupa ea monotonia si implicit caderea in pacat a barbatului. Ispititoarea Zaraza destrama casnicia dintre barbatul interbelic si dama de societate, dama nu-l mai iarta.
Cazut in patima bauturii vrea sa isi uite suferinta in goana.

Mie interpretarea piesei  Mana Birzar  mi-a transmis cele mai dramatice emotii.
La carciuma unde isi bea amarul, tanarul o gaseste pe Nunuta, salvarea lui, femeia care era tot ce nu erau celelalte doua la un loc. O duce acasa si asa se naste o minunata si curata poveste de amor.
Barbatul interbelic isi doreste sa nu mai piarda acest ultim tranvai.
Acesta e un filmulet facut chiar in timpul specatocului

Am ales cantecele astea ca sa auziti o interpretare ireprosabila, sa asculati glasul grav si foarte frumos lucrat a lui Vlad Mirita. Imi pare rau ca nu pot sa va aduc si recitarea lui ireprosabila.
Stea demn langa pian si canta cu tot sufletul, desi imi parea obosit.
Mi-as fi dorit sa tina mai mult de o ora, mi-as fi dorit sa nu se risipeasca vraja, mi-as fi dorit si o sesiune de autografe.
Cand povestea s-a sfarsit si interpretul a stins lumanirile cu palaria, semn ca recitalul s-a incheiat si toata sala s-a intors la realitatea acelei seri de secol 21 si a zbughit-o afara.
Dar poate data viitoare va fi si dupa cum imi doresc eu, caci nu vreau sa lipsesc de la concertele lui. Transmite ceva magic. Povestea barbatului interbelic cu Vlad Mirita la Deva a fost cu adevarat speciala. M-am simtit exact ca pe vremuri.

povestea barbatului interbelic

Reading Time: 2 minutes

Fără muzică! În urmă cu ceva timp aveam un blog cu muzica. Pe facebook îmi spunea lumea “Devoratoarea de muzică”. şi nu cocoşul. În toate câte mă înconjurau auzeam sunete şi îmi venea să cânt chiar dacă nu m-a înzestrat natură cu o voce mirifică. Muzica era la ea acasă în casa mea. Nu era zi fără o piesă nouă. Read More